Custom Menu

Latest From Our Blog

Amintiri din prima mea zi de scoala

Amintiri din prima mea zi de scoala

Aveam uniforma si ghiozdan rosu, imprimat cu pestii si crabul din Mica Sirena. Uniforma mi-o cumparase mama cu un an inainte de a incepe scoala, pentru filmarea primului meu scurtmetraj, iar ghiozdanul il primisem cadou de la gazdele din Belgia, la care fratele meu si cu mine fusesem cazati pe durata turneului Minisong. Ghiozdanul era ingust si lat, iar eu mica si slaba, cat sa intretina toate glumele vecinilor de bloc din seria “e mai mare ghiozdanul decat tine”.

Tineam cu greu in mana un buchet mare de flori, pe care il cumparasem cu mama in aceeasi dimineata, de la sera armatei din Ghencea.

“E tanara!” mi-a spus mama fericita cand a vazut-o pe invatatoare apropiindu-se in careul scolii de clasa 1 B. Prima mea impresie a fost ca e foarte frumoasa si foarte vesela. Cand ma batea ulterior cu linia la palma, o vedeam cu totul altfel, dar astea sunt alte povesti, din alte vremuri.

Fratii mai mari imi spusesera de acasa ca trebuie neaparat sa prind prima banca. Ca acolo stau elevii de 10. Doar ca dupa ce ne-am despartit de parinti si am intrat efectiv in scoala, o alta doamna invatatoare m-a luat pe sus si m-a dus in clasa ei, sa le cant ceva elevilor din repertoriul Minisong. Si uite ca dupa un foarte scurt spectacol, cand m-am intors in clasa mea, nu am mai prins loc decat… in ultima banca. Fiind cea mai mica fata din clasa (era un singur baiat mai mic decat mine), nu vedeam nimic la tabla, si nici nu auzeam nimic de gandurile ce imi treceau prin minte ca “ultima banca = ultima in clasa la invatatura sigur!”. Norocul meu ca a doua zi ne-a rearanjat in ordinea inaltimii si am prins prima banca de la perete.

Foarte multe amintiri din perioada scolii, la care tot revin cu gandul. Se intampla, chiar si la varsta asta, sa ma visez de multe ori ca sunt la scoala si dau lucrari de control.

Stiind cat de mult ne-a influentat pe noi scoala, va pun – dragi viitori parinti – cea mai grea intrebare: Ce scoala va doriti pentru copiii vostri?

In poze port: rochie Rhea Costa, pantofi Aldo, bijuterii Lisa&Co.

6Comments
  • Malina/ 11.09.2019Reply

    Foarte frumoasa esti in aceste fotografii Dana. Si eu mai visez ca sunt la scoala si am un test de dat. E ciudat cum functioneaza creierul uman. Cat despre scoala pe care mi-as dori-o pentru copiii mei as putea spune ca :
    – e important ca invatatorii/profesorii sa fie inzestrati cu meseria de dascal si nu impostori cum se gasesc uneori. Invatatoarea este a doua mama pentru copil care incepe scoala. Am fi toti mai linistiti stiind ca sunt pe maini bune copiii nostri. Numai cei cu dragoste de copii ar trebui sa fie cadre didactice

    – e de asemenea important sa fie o scoala curata si bine intretinuta

    – si nu in ultimul rand este important ce se preda la scoala. Programele scolare ar trebui adaptate vremurilor in care traim constant. Ce mi-a lipsit mie la scoala este ca invatatoarea sa identifice copiii talentati intr-o anumita sfera si sa-i incurajeze. De obicei se face totul la gramada si nimeni nu are timp sa observe talentele copiilor.

    La noi se pune mai putin accent pe socializare in scoala comparativ cu alte tari. De-asta sunt multi copii timizi. Socializarea este la fel de importanta ca si cunoasterea

  • Teogirl/ 11.09.2019Reply

    Iui, ce dulce ai fost cu “m-a luat si m-a dus la un mini-recital”.
    Cred ca una dintre cele mai grele etape ca părinți e alegerea grădiniței, alegerea scolii…
    #memories

  • Sorina/ 12.09.2019Reply

    Imi doresc pentru copiii mei dar in general pentru toti copilasii sa beneficieze de un siatem de scoala/ gradinita alternativ in care sa nu simta povara obligativitatii invatarii pe de rost a teoriilor, definitiilor, rezumatelor; sa aiba libertatea de a alege ce si din ce materii sa studieze, sa fie ghidat astfel incat sa ii fie valorificate trairile, emotiile, sa se exprime liber dar cu bun simt.
    As vrea sa nu fie obligati la programa scolara oribila si inutila propusa de cei din capul trebilor, sa-si poate cultiva simtul ordinii, al dragostei fara de mediu si de tot ce il inconjoara, de a simti ca este important si ca formeaza echipa cu colegii lui, ca nu este exclus sau mai rau pedepsit pt nu stiu ce comportament considerat inadecvat.
    Sa stie si daca nu stie sa invete sa aiba rabdare cu el si cu ceilalti, sa nu intervina in activitatile celorlalti cat acestia lucreaza dar sa fie un bun observator, sa experimenteze si sa i se ingaduie sa greseasca.
    Sunt atat de multe de dezbatut pe aceasta tema ca as scrie un roman.

    Vreau sa le fie bine si sa aibe toti copiii un inceput BUN si SANATOS in viata.

    Bizzz

  • Amy/ 18.09.2019Reply

    Prea mult nu imi amintesc, dar poza pe care o am si acum, acasa la mama, cu Abecedarul in fata si cu stiloul in mana, imi aminteste ce vremuri frumoase am trait. 🙂 Mi-e tare dor de anii din scoala generala, mi-e dor de colegi, mi-e dor de uniforma. Na’ ca m-au napadit amintirile. 🙂

    Succes in noul an scolar tuturor prichindeilor!

    http://www.happyamy.ro

  • Ilinca Badea/ 25.11.2019Reply

    Homeschooling, categoric. Sunt constienta de faptul ca acest rapuns nu este deloc in spiritul nostalgiei, insa haosul actual din sistemul nostru de invatamant ma ingrozeste… In cel mai fericit caz poate am incerca o scoala privata. Insa sunt single mom , si sunt psiholog si ma indoiesc ca voi putea avea 4 joburi ca sa ne putem descurca…

    • Dana/ 27.11.2019Reply

      Iti admir curajul. Imi dau seama ca nu e o decizie luata usor si ca implica un efort sustinut pe termen lung.

Post A Reply to Sorina Cancel Reply