Custom Menu

Latest From Our Blog

Kiki

Kiki

93111 29

 

4 156517 13

19

Azi am avut parte de ceva aventura! Cand sa ies cu Radu din casa sa mergem spre Posta (mie imi venisa coletul de la Asos), ma intalnesc cu acest caine simpatic, foarte prietenos. Observ imediat ca are la gat un banut cu numele, numarul de telefon si o adresa, asa ca il apuc de ham si strig dupa Radu care o luase putin inainte: E pierdut!

Cred ca Radu a crezut ca e o gluma in prima faza, dupa toata experienta pe care am trait-o in iarna cand am gasit-o pe Perdita, un spitz superb care face parte acum din familia noastra. Nu ii venea sa creada cum de am gasit eu alt caine pierdut, cum de trag toti la mine! Sunam imediat la numarul de pe banut ca sa dam de stapanul lui Kiki (caci acesta e numele catelusului), dar telefonul era inchis. Radu nici nu stia daca sa rada sau sa planga, cand amandoi am deschis poarta casei noastre si l-am bagat in curte. Aveam ceva emotii ca poate nu vom da de stapan si, iaca problema!

Ii trimit sms, nimic. Insist cu telefoanele pana cand aud ca mobilul la care sunam nu mai era inchis. Suna si suna si nu imi raspundea nimeni. Incep sa am un gol in stomac gandidu-ma ca va trebui sa ii caut un stapan. Nu va spun ca in tot timpul acesta Yorick si Perdita protestau ca dementii in casa, foarte suparati ca intrusul le invadeaza curtea. Nici nu i-am lasat impreuna, caci la o simpla vedere s-au tras niste maraieli graitoare.

Am cautat pe net sa vad daca gasesc numarul de mobil de pe banutul cainelui si am descoperit ca apartinea unei agentii imobiliare. Am gasit adresa de mail, am trimis mail cu mesajul: “Sper sa va bucure vestea ca v-am gasit cainele…”, dar nimic. Intr-un final, primesc un telefon in care mi se explica ca numarul este al unei colege de serviciu si ca stapana sta undeva mai aproape de mine si mult mai departe de adresa inscriptionata la gatul cainelui, care de fapt era adresa biroului. Doar ca stapana cea adevarata nu parea fi usor de gasit. Asa ca am aflat adresa dansei si am mers sa bat la poarta, cu cainele in lesa. Imaginile care urmeaza sunt facute in drumul spre casa lui Kiki.

Stapana l-a intampinat cu: “Ooooofff…pe unde ai umblat mai?” si l-a primit cu multumiri in casa, unde era intampinat si de o alta potaie. M-am bucurat ca si-a gasit casa, stapanul, colegul de camera patruped, dar sper sa nu gaseasca prea curand gaura prin care a plecat in lume! Mi-a parut bine de cunostinta, Kiki!

23251822242620

Azi am purtat o tinuta care mi-a dat o stare foarte buna (asta si pentru ca rochia e din coletul proaspat sosit): rochie Glamorous (mi-am luat mai multe de la acest brand), sandale Mango, lant la baza gatului (chocker) Asos, rucsac vintage (laut de la un targ din Centrul Vechi), ochelari Lanvin.

24Comments
  • Mihaela/ 19.08.2014Reply

    Haha, când am văzut poza prima dată pe Facebook, chiar mă gândeam: l-ai adoptat și p-ăsta? :))))

  • Emanuella/ 19.08.2014Reply

    Haioasa povestea 🙂 Imi place tinuta ta, inspira voie buna 🙂 De altfel tu esti numai fericire! Fii binecuvantata tu si familia ta! xx

  • rodica/ 19.08.2014Reply

    dar Vladut cum a reactionat?

    • Dana/ 19.08.2014Reply

      Nu l-a observat. El nu stie sa numere decat pana la doi: un caine, doi caini 🙂 Si oricum, pentru el cainii sunt in mare parte albi 🙂

  • Alina/ 19.08.2014Reply

    M-am amuzat copios citindu-ti povestioara. Prima reactie pe care am avut-o cand am vazut poza cu tine tinandu-l de lesa a fost: “Ei, asta-i buna!” :)) Si revedeam povestea cu Perdita. Cautari, afise, dat sfoara in tara, mobilizari in masa. Mai aveai sa ii ceri Andreei Esca sa ii faca cunoscuta disparitia la stirile de maxima audienta. Iar rezultatul e ca acum ai o catelusa scumpa foc. Acum ma si gandeam ce te vei face cu trei caini. :))

  • In time for fashion/ 19.08.2014Reply

    Simpatic foc Kiki! A avut noroc ca l-ati gasit voi.:)

  • aviva/ 19.08.2014Reply

    Sigur nu-l abandonase? 🙁

    • Dana/ 19.08.2014Reply

      Nu cred. Daca ar fi vrut sa il abandoneze i-ar fi scos banutul de la gat. Mi-a spus ca l-a luat de la adapost.

      • Alina/ 19.08.2014Reply

        Trebuie sa aiba mare grija cu el daca e de la adapost pentru ca nu se va domestici usor. Eu am luat o pisicuta de pe strada. Era mica mica de tot si imi era mila de ea. Cand a crescut desi era foarte iubitoare si afectuoasa nu suporta sa traiasca dupa regulile casnice. Era foarte nazdravana, facea doar ce voia si nu ii placea sa fie ingradita. A plecat si nu s-a mai intors. Si cred ca nu a vrut sa se mai intoarca, chiar daca o iubeam si o tratam foarte bine. Au alt temperament.

        • Anca Radu/ 20.08.2014Reply

          Animalele de la adapost sunt obisnuite in general cu libertatea, in afara de cele abandonate. Faptul ca pisica nu a suportat ingradirea si a preferat sa plece de la tine, nu ma mira. Si eu fug de asemenea oameni. Daca animalul de companie il consideri un animal doar, poate dar daca este companionul tau, prietenul tau, cum poti sa te porti asa?

  • rautu loredana/ 19.08.2014Reply

    Chiar, cum de ajung toti la tine? Perdita e tare simpatica de as fi fost in romania cu drag o adoptam. Bine ca ai reusit sa o duci la casuta ei.
    Cred ca de aceea avea medalion cu nume si adresa, probabil ii tot place sa evadeze

    • Dana/ 19.08.2014Reply

      Kiki nu e o Ea, e un El 😉

  • Fashionable Streets/ 19.08.2014Reply

    Ai suflet bun si deaia trag animalultele pierdute la tn, stiu ele ca iti vei da interesul si le vei rezolva “situatia” :))
    xoxo

    https://fashionablestreets.blogspot.ro/

  • Fashionable Streets/ 19.08.2014Reply

    Ai suflet bun si deaia trag animalultele pierdute la tn, stiu ele ca iti vei da interesul si le vei rezolva “situatia” :))
    xoxo

  • roberta/ 19.08.2014Reply

    A avut noroc kiki cu tne
    http://Www.idareyoutobefashion.com

  • Andreea/ 19.08.2014Reply

    Buna Dana! Imi poti spune te rog, site uri unde pot gasi rochii de ocazie? mentionez ca merg la o nunta si in magazine nu gasesc nimic. In afara de Asos, ce ar mai fi? Merci anticipat.

  • AdinaN./ 20.08.2014Reply

    Tare amuzanta intamplarea :))) Se pare ca ai lipici la cateii pierduti 😀
    Este adorabila rochia :X :*

    https://visiononfashion.blogspot.ro/

  • Cristina/ 20.08.2014Reply

    Draguta tinuta! Imi aduce aminte de adolescenta mea de la inceputul anilor ’90. Pe atunci era in mare voga serialul Beverly Hills 90210 si cu toatele doream sa aratam ca personajele principale ale acelui serial. Se purtau in acea perioada (’92-’95) f mult aceste rochii furou cu bretele spaghetti si din material marunt inflorat, platforme sau bocanci, rucsace de piele si coliere de tipul choker (cele din urma nefiind printre preferatele mele).

    • Dana/ 20.08.2014Reply

      Exact la Beverly Hills mi-a fost gandul!!! Ce tare ca am avut aceeasi referinta 🙂 ma bucur ca ai remarcat asta. Doar ca eu simt ca voi face o pasiune pentru colierele acestea 🙂

      • Diana/ 23.08.2014Reply

        Si eu m-am gandit tot la Beverly Hills! 🙂

  • Ana Maria Blog/ 20.08.2014Reply

    Si eu cand am vazut poza pe Fb ma gandeam ca l-ai adoptat si pe asta :)) dar bine ca ai reusit sa ii gasesti stapanul 🙂

    https://anamariaben.blogspot.ro

    • Dana/ 20.08.2014Reply

      Nu, nu se putea…:)

  • Catalina/ 21.08.2014Reply

    Ce fapta buna ai facut, Dana! Ai un suflet mare!

    Imi place rucsacu la nebunie, a fost primul observat la deschiderea blogului, chiar inaintea cainelui 🙂
    90’s are back, ce bine!

  • CHASE MACKO/ 21.08.2014Reply

    Foarte frumos din partea ta :3 🙂 bravo !
    https://www.chasemacko.wordpress.com

Post A Reply to Ana Maria Blog Cancel Reply