Custom Menu

Latest From Our Blog

America 2019 (II)

America 2019 (II)

Am revenit cu setul 2 de poze din America. Urmatoarea postare cu poze din aceasta vacanta va fi insotita si de jurnalul de calatorie de acolo, care va cuprinde informatii legate de traseu, cazari, obiective turistice etc. Pana atunci, sa va mai povestesc despre Vlad, cel de la 5 ani si 6 luni.

Azi am trecut pe la Mall Baneasa sa vedem daca au inceput sa apara afisele MO. Era atat de aglomerat, ca m-am invartit cu masina vreo 10 minute pana am gasit un loc de parcare. Vlad imi spune din scaunul lui: “Asta e un motiv de lauda, mama. E asa de aglomerat pentru ca TOTI oamenii au venit sa vada afisele MO.” M-a induiosat. Noi suntem universul lui, asa ca i se pare normal cumva ca toti ceilalti oameni sa aiba grija noastra.

Altfel, mi se pare ca a crescut foarte mult fata de acum 1 an pe vremea asta. Cel mai clar reper il am la gradinita. Nu ar fi fost pregatit sa inceapa scoala, mai ales din punct de vedere emotional, dar simt ca in anul aceasta are timp sa castige atentia, rabdarea si perseverenta necesare. Dar fata de anul trecut, totul pare mai usor, de la despartirea de dimineata, la planificarea activitatilor, la tot.

Avem un jurnal pe care l-am inceput anul trecut in care scriem (adica eu scriu ce imi dicteaza el) lucrurile noi pe care le face, pe care le descopera. Poate fi vorba de o experienta noua, de un loc nou descoperit, dar si de “cuvantul nou al zilei”. In felul acesta il provoc sa descopere, sa testeze si sa dobandeasca experiente si cunostinte noi. Ii place foarte mult ideea si mai mult el ma trage de mana sa mai scriem in Jurnal lucruri noi. Ne gandisem sa incepem si un Jurnal despre Ultimul an la Gradinita, doar ca am ratacit ambele carnetele pe care le cumparasem special pentru asta… Cred totusi ca vom reveni curand la idee. Asa are ocazia sa scrie si ce ii place si sa povesteasca si ce nu i-a placut, ca sa se descarce de anumite emotii negative.

In plus, mai merge la inot din cand in cand. Dar nu are alte activitati extra-gradinita. Ma intreba o prietena daca face codare. Ca cica unii copii incep codarea de la 3 ani. Ce sa faca?!?!?! Vlad inca aduna mormoloci din lacul Ioanid… Si cred ca deja face si stie mult mai multe decat stiam eu la varsta lui, si nu pentru ca l-am fortat, ci pentru ca asta e nivelul de acum. Voua nu vi se pare ca li se cer prea multe acestor copii?

Daca mai aveti idei de genul celei cu jurnalul pe care le puneti in practica cu ai vostri copii, le astept(am) cu interes.

Va las acum, ca mai am niste stelute de desenat in seara asta…. si promit ca revin cu jurnalul de calatorie pentru America intr-o postarea viitoare.

 

10Comments
  • Teogirl/ 23.09.2019Reply

    Noi am scris in prima saptamana in fiecare zi sentimentele lui (si ale mele) si i-am scos pozele de atunci.
    Voiam si credeam ca imi va ieși sa scriu in fiecare zi, dar o vom păstra macar din cand in cand.
    Si am mai pictat pe foi de flipchart cum s-a simțit în prima zi de gradi, respectiv noi :))
    Poate functioneaza pentru fiecare luna :)) don’t know:)

    • Dana/ 23.09.2019Reply

      Da, si noi ne propusesem sa scriem in fiecare zi lucrurile noi in jurnal, dar e imposibil sa te tii (si) de asta. E buna ideea cu pictatul/desenatul despre…

  • Gabriela F/ 23.09.2019Reply

    Silly me…ce e codarea?

    • Gabi/ 23.09.2019Reply

      Programare ma gandesc eu. Bine-nteles sub forma de joaca, nu poti sa faci chestii complexe cu copii de 3 ani.

  • Gabi/ 23.09.2019Reply

    Mi se pare ca unii parinti isi obosesc copiii fara sa fie cazul si de la varste fragede. Oricum traim in era vitezei si a tehnologiei, copiii din ziua de azi clar stiu mai multe decat stiam noi la varsta lor, si daca procesul asta de invatare se face acasa, in joaca si la cererea copilului e ok, dar sa duci copilul zi de zi la cate o activitate mi se pare crunt. Ei invata enorm doar jucandu-se. Chiar zilele trecute am fost cu copilul in parc (1an8l) si a vazut o ditamai balta. Normal ca direct acolo s-a dus. Ce era sa fac? Sa il iau in urlete pe sus si sa mergem acasa sau sa il las in pace? 20 de minute a alergat de colo colo si a aruncat cu pietre si castane in apa sa vada ce se intampla, i-am mai pus si eu 2-3 frunze si am suflat in ele sa vada cum plutesc. Sunt convinsa ca in creierul lui niste rotite s-au invartit in alea 20 de minute, mai ales la cat de concentrat era in joaca lui. Cand s-a plictisit l-am luat frumos de mana si am plecat acasa sa il schimb, fara proteste si fara scandal.

  • Sandra/ 23.09.2019Reply

    In ziua de azi copiii se implica mai mult in activitati extrascolare si nu e nimic rau in asta. Noi locuim in Spania unde scoala incepe oficial la 3 ani. Baiatul meu are 4 ani acum, e in P4, are program de scoala de la 9 la 4 plus activitati extrascolare (multisport, fotbal, dans, robotica, depinde de zi) pana la 5.30 . Tinand cont ca lucrez pana la 5.30 , nu are cine sa il ia de la scoala la 4, dar s-a adaptat de minune.

  • Raluca/ 23.09.2019Reply

    Buna Dana, numele meu este Raluca, si ceva ma atrage la tine, characterul tau simplu si natural, pt o persoana celebra, te apreciez ca ai reusit sa faci aceasta balanta!
    Locuiesc in Cipru de 13 ani, si sunt binecuvantata cu fetita mea, Sophia, de 5 ani si 4 luni, aproape de varsta lui Vlad, prin intermediul careia traiesc emotii noi si pline , din care invat in fiecare zi. Eu sunt sigura ei familie de cand s-a nascut si pot spune ca este cea mai mare provocare a vietii mele pana acum, si pot spune ca in primii 3 ani ai ei nu imi aduc aminte cum am reusit sa fiu mama si sa imi mentin cariera, si abia dupa 3 ani am mi s-au deschis ochii si am fost ”acolo”, mai mult. M-a ajutat sa invat iubire neconditionata, m-a ajutat sa fiu calma si sa iubesc tot. M-a invatat ca cei care te fac sa suferi nu sunt rai, ci sufera si ei la randul lor, asa ca tatal ei este azi cel mai bun prieten al meu, si ei au o relatie extraordinara. Suntem nedespartite cand terminam serviciu/scoala si sincer ma gandesc la un selfemployed job care imi continua supportul financiar pt a-i oferi ce am reusit si pana acum, dar mai mult pt a face parte din viata ei mai multe ore pe zi. Momentan am 30 min dimineata si 2-3 ore seara.
    Cred ca ea, prin doar faptul de a fi ea, ma sprijina. Find singura in a lua decizii cu privire la Sophia si educatia ei, m-am decis sa o las sa descopere singura ce ii place, prin a o implica in diverse activitati de varsta ei, si asa am ramas la tennis deocamdata. Este mai obositor si costisitor pt mine, dar nu vad cum altfel 🙂 Asta a facut-o sa ma respecte mai mult, sa aibe ai multa incredere in ea, dar si in mine.
    Din pacate nu am timp sa depanam amintiri pe un notebook, insa ideea ta mi se pare absolut exceptionala. Chiar voi incerca si iti voi spune , sunt sigura ca rezultatul va fi minunat.
    Imi place sa te ”urmaresc” cand am timp, tocmai datorita naturatelii tale si modul minunat cum il cresti pe Vlad!
    Te pup cu drag! Scuze pt long comment, asa ma exprim eu 🙂

  • Mara/ 23.09.2019Reply

    Superbe pozele. Big like!

  • Masha/ 23.09.2019Reply

    Esti o mamica foarte tare si foarte naturala in acelasi timp. Imi place pentru ca nu pui nici o presiune pe el, chiar te admir! Toate mamicile vor in ziua de astazi ca micutul sa fie “cel mai destept”, “cel mai creativ”, “cel mai … cel”. Tu nu esti asa si sunt convinsa ca Vlad creste foarte frumos in familia voastra. Se vede ca este un baiatel inteligent.

    Sa fiti sanatosi si fericiti si sa aveti cat mai multe vacante frumoase in aceeasi formula!

    http://www.masha.ro

  • Alina/ 21.01.2020Reply

    Ai postat jurnalul de calatorie pentru America? M-am tot uitat dar nu reusesc sa il gasesc. Multumesc.

Leave a Comment