Custom Menu

Latest From Our Blog

Al doilea Miracol: Dezvoltarea cognitiva a copilului

Al doilea Miracol: Dezvoltarea cognitiva a copilului

Cand eram insarcinata am participat la cursuri de puericultura sau de prim ajutor pentru copii. Dupa ce l-am nascut pe Vlad am asistat la multe alte cursuri despre alaptare, despre diversificare, despre alimentatia sanatoasa in primii ani de viata etc. Mi-am dorit si imi doresc in continuare sa fiu o mama informata. Prezentarea doamnei psiholog Bogdana Bursuc despre Dezvoltarea cognitiva a copilului in primele 1000 de zile, din cadrul campaniei educationale „Nestle Incepe Sanatos, Creste Sanatos” a fost in mod cert una dintre cele care m-au influentat cel mai mult de cand sunt mama. Ma gandesc deseori la informatiile primite in cadrul conferintei si imi doresc din suflet sa pot implini cat mai multe dintre sfaturile primite, pe care voi incerca sa vi le transmit in continuarea acestui articol.

Am rugat-o pe doamna psiholog Bogdana Bursuc sa ma ajute cu cat mai multe informatii pentru aceasta postare, care sper sa va motiveze sa luati deciziile corecte, care pot influenta dezvoltarea cognitiva armonioasa a copilului vostru. Am transmis mai intai intrebarile voastre lasate aici si i-am adresat la randul meu altele, astfel incat acest articol sa fie unul cat mai interesant si util deopotriva. Caci nu degeaba dezvoltarea cognitiva este perceputa ca un adevarat miracol in primele 1000 de zile ale copilului. Sunteti pregatiti sa luati notite? Eu am pus intrebarile, voi aveti mai jos raspunsurile. Sa incepem:

Dezvoltarea cognitivă înseamnă dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a înţelege: abilităţile de a percepe, de a procesa informaţii,  de a folosi limbajul, de a opera cu concepte. Stim cu totii ca organul care susţine dezvoltarea cognitivă este creierul si ca arhitectura dezvoltării acestuia este un proces continuu, care începe înainte de naştere şi continuă până la vârsta adultă.

In dezvoltarea arhitecturii creierului un rol important il are ataşamentul: abilităţile emoţionale şi sociale sunt primele care se dezvoltă pentru că ele au legătură cu supravieţuirea. Acestea sunt fundamentul dezvoltării cognitive. Nu putem învăţa nimic fără ajutorul celorlalţi şi fără reciprocitate.

Dezvoltarea creierului, precum şi dezvoltarea cognitivă încep în uter: începând cu a 4-a lună prenatală, cei mai mulţi neuroni sunt formaţi şi vor continua să supravieţuiască până spre finalul vieţii. Stim ca inca din burtica copilul aude. Sunetele cu frecvenţa joasă ajung în abdomenul mamei şi copilul le poate auzi. Desigur, cel mai bine aude vocea mamei şi este sensibil la intonaţia şi melodicitatea ei. Dar copilul poate sa se familiarizeze si cu vocea tatalui, caruia i se recomanda sa ii vorbeasca acestuia inca dinainte de a se naste. Mirosul nu este împiedicat de lichidul amniotic, poate fi plăcut, reconfortant. Copiii se liniştesc când simt mirosul mamei. Apoi Gustul: lichidul amniotic este bogat în substanţe care stimulează papilele gustative, iar acestea se modifică continuu în funcţie de dieta mamei şi urina fătului. Ca şi experienţele auditive din uter, şi cele gustative influenţează preferinţele viitoare faţă de alimente. Gustul este important pentru dezvoltarea emoţională a copilului. Anumite alimente relaxează copilul, îl ajută să adoarmă sau îi cresc atenţia. Gusturile familiare reprezintă o punte de legătură între viaţa intrauterină şi “lumea de afară”.

 

  1. Copilul mic intelege?

Contrar convingerii comune, conform căreia: “Copilul este mic, nu ştie el, nu înţelege”, inca dinainte de a se naşte copilul este inteligent şi învaţă. Si exista studii experimentale care dovedesc această realitate: cititul cărţilor, recunoaşterea vocii mamei, a sunetelor din uter, etc. Chiar am primit ca exemplu in cadrul conferintei un studiu care demonstra ca daca ii citesti copilului in ultimul trimestru de sarcina in mod constant aceeasi poveste, el o va recunoaste dupa ce se va naste. Atracţia faţă de mamă şi puterea mamei de a linişti copilul este dată de capacitatea acestuia de a-şi aminti experinţele intrauterine: vocea, batăile inimii, mirosul mamei. In aceeasi etapa copilul dezvoltă preferinţe pentru stimulii familiari. Nu intamplator Vlad al meu doarme fara probleme in timp ce cainii nostri latra ca nebunii. Sunt convinsa de faptul ca s-a obisnuit cu zgomotul lor inca din burta mea si acum micutul stie sa le dea Ignore si sa doarma linistit.

Deosebit de importanta in dezvoltarea cognitiva a copilului este legătura emoţională dintre mamă şi acesta în timpul sarcinii. Înainte de a se naşte, copiii sunt vii, reacţionează la stimuli şi, începând cu vârsta de 6 luni, poate chiar mai devreme, au o viaţă emoţională. Tot ce gândeşte şi ce simte mama – siguranţă, linişte, teamă, furie – generează substanţe chimice care influenţează viaţa emoţională a copilului. Multi poate m-au considerat exagerata din acest punct de vedere, dar eu tocmai din cauza acestor temeri am renuntat la trei spectacole de teatru la care repetam deja in momentul in care am ramas insarcinata. Pur si simplu nu am vrut ca „gandurile negre” pe care personajele mi le aduceau si eu ca actrita le procesam sa ajunga la bebe si sa il influeteze in vreun fel. Sunt multe actrite care nu cred in aceasta teorie si care simt ca detin controlul si ca lacrimile de pe scena nu sunt la fel ca cele din afara scenei. Sigur, intr-un fel au dreptate, caci diferente existe. Dar eu totusi nu am vrut sa risc si daca mi-am permis sa renunt, am renuntat. Si nu mi-a parut rau nicio clipa cand viata mea a inceput sa se reorganizeze dupa Vlad.

Asadar iubirea pentru copil începe încă înainte de a se naşte:

  • Ce simte mama faţă de copil în timpul sarcinii, faptul că îi vorbeşte şi cum îi vorbeşte,
  • Iubirea şi grija tatălui faţă de mamă în perioada sarcinii,
  • Legătura emoţională pozitivă dintre mamă şi copil înainte de naştere influenţează pozitiv memoria şi viaţa emoţională a acestuia– şi pune bazele dezvoltării limbajului.

 

  1. OK, dar ce influenţează dezvoltarea creierului în viaţa prenatală si cum putem noi ca mame sa influentam in vreun fel acest aspect?

Nutriţia: De la mijlocul perioadei prenatale până la 2 ani, creierul este foarte sensibil la cantitatea şi calitatea nutrienţilor pe care îi primeşte. Nutriţia influenţează dezvoltarea neurologică, cognitivă şi emoţională.

Nivelul de stres: Stresul mamei în perioada prenatală, prin descărcările de hormoni specifici, afectează în special dezvoltarea creierului copilului, deoarece acesta este într-un proces continuu de formare: la începutul sarcinii, celulele nervoase migrează către poziţia lor finală, iar mai târziu se formează sinapse şi căi neuronale specifice.

Mişcările copilului din timpul sarcinii şi greutatea la naştere sunt un indicator al sănătăţii copilului şi al faptului că el este/ a fost bine îngrijit în perioada prenatală.

 

  1. Ce pot face părinţii pentru a susţine dezvoltarea armonioasă a copilului şi pentru a facilita preferinţe viitoare sănătoase?
  • Alimentaţie sănătoasă,
  • Stres redus,
  • Exerciţii fizice adaptate,
  • Dragoste şi gânduri bune pentru copil.

 

  1. Cum poate diversificarea şi momentul servirii mesei sa ajute dezvoltarea abilităţilor cognitive?

Odata citite aceste informatii sunt convinsa ca veti acorda o si mai mare atentie meselor, asa cum am facut-o si eu.  Diversitatea şi diversificarea alimentelor şi obiceiurile alimentare favorizează în general dezvoltarea cognitivă şi învăţarea. Pentru ca diversificarea să susţină dezvoltarea cognitivă a copilului este necesar să respectăm 2 principii:

  1. Momentul mesei este despre explorare şi plăcere şi nu este despre disciplinare şi curăţenie. Important este ca părintele să se asigure înainte de momentul mesei că nu sunt obiecte periculoase sau neigienice la masă.
  2. Numărul de expuneri necesare copilului (să încerce gustul) până acceptă un nou aliment variază de la 2-3 expuneri, pănă la 20-30 de expuneri. Important este ca părintele să nu renunţe la creşterea familiarizării copilului cu alimentul, să nu îl „ascundă” printre alte alimente sau să îl retragă din alimentaţie prea devreme.

Percepţia şi cunoaşterea lumii:

  • Primul pas este prin privit şi auzit, apoi copilul explorează obiectele şi materialele cu gura şi cu mâna.
  • Bagă şi scoate din gură pentru a palpa şi a simţi textura diferitelor obiecte sau a mâncării– prerechizită a dezvoltării limbajului prin exersarea musculaturii faciale şi a limbii.

Se familiarizează cu cărţile prin băgarea lor în gură, înainte de a le manipula, răsfoi – prerechizită a abilităţii de a citi de mai târziu.

Abilităţi prerechizite ale scrisului:

  • Manipulează mâncarea cu mâinile,
  • Face semne cu lingura în mâncare,
  • Râde şi repetă acţiunile care lasă urme (mâncarea pe masă, pe haine, pe jos).

Dezvoltarea limbajului:

  • Exersează musculatura feţei şi a limbii prin introducerea obiectelor în gură; se joacă cu alimentele în gură.
  • Iniţiază muşcatul sau mestecarea alimentelor. Mâncatul pasat dincolo de perioada recomandată este o piedică în dezvoltarea limbajului deoarece nu sunt exersaţi muşchii necesari vorbirii.

Conceptul de timp:

  • Rutina mesei oferă oportunitatea de dezvoltare a capacităţii de a înţelege ce vine înainte şi ce urmează, precum şi de a înţelege evenimentele trecute.
  • Merge la masă sau ia babeţica când spunem că este timpul mesei (dacă masa este servită în cadrul aceleiaşi secvenţe de paşi).

Conceptul de spaţiu, formă şi mărime:

  • Încurajaţi copiii să exploreze alimentele şi caracteristicile lor: formă, mărime, textură.
  • Gătiţi împreună cu copiii.
  • Înţelegerea noţiunii de mai mare – mai mic.
  • Noţiunea de plin, gol sau ţinut în mână.

Abilităţile de raţionament şi de calcul:

  • Împărţirea pe categorii: se pot clasifica fructe, legume sau alte alimente.
  • Conceptul de mai mult – mai puţin.
  • Număratul.
  • Corespondenţa 1-1 (unul mie, unul ţie).

 

  1. Asadar, ce pot face părinţii pentru a susţine dezvoltarea cognitivă armonioasă a copilului în contextul diversificării şi servirii mesei?
  • Asiguraţi-vă că totul este pregătit pentru masă, că nu sunt obiecte periculoase sau neigienice în locul de servire al mesei.
  • Formulaţi aşteptări realiste de la copil şi de la servirea mesei: scuipat mâncarea, mâncat încet, jucat cu mâncarea, murdărit, vărsat.
  • Ignoraţi pentru moment comportamentele nepotrivite.
  • Lăsaţi copilul să exploreze alimentele şi mâncarea (să se joace cu ele), să se împrietenească cu ele.
  • Lăudaţi şi încurajaţi copilul în interacţiunea cu alimentele şi autoservire.
  • Nu folosiţi alimentele sau momentul mesei ca recompensă sau pedeapsă.
  • Mâncaţi împreună cu copilul şi modelaţi plăcerea de a mânca.
  • Construiţi o rutină de masă şi respectaţi-o zilnic.
  • Cumpăraţi şi gătiţi împreună cu copilul.
  • Asiguraţi-vă că alimentele bune pentru dezvoltarea cognitivă a copilului sunt disponibile şi accesibile

 

  1. Cat de importanta este legătura emoţională dintre copii şi părinţi în primele 1000 de zile?

Dezvoltarea arhitecturii creierului  nu se poate realiza fără stabilirea unei relaţii cu persoanele semnificative şi fără implicărea adultului în relaţia cu copilul. Relaţiile promovează dezvoltarea cognitivă datorită reciprocităţii: oferă şi primeşte, acţiune şi interacţiune.

Dragostea nu este niciodată prea multă: Când arătăm dragoste copilului, când îl sărutăm, îmbrăţisăm sau atingem,  când răspundem la nevoile lui cu promptitudine, îl ajutăm:

  • Să se simtă în siguranţă,
  • Să sţie că se poate baza pe celălalt,
  • Să ştie că contează.

Acestea sunt premisele necesare dezvoltării armonioase şi complete a creierului.

Nu există răsfăţat: Dragostea, atingerea şi răspunsul la nevoile şi semnalele copilului fac posibilă :

  • Maturizarea sitemului nervos fără ca acesta să fie suprasolicitat. Copilul se simte în siguranţă, iar creierul se dezvoltă în feluri multiple, nu doar în cele orientate pe alertă, vigilenţă, supravieţuire.
  • Dezvoltarea cortexului prefrontal şi a capacităţii de a procesa informaţii, de a reflecta sentimente, de autocontrol a implulsului, de a se adapta în situaţii sociale.
  • Stimularea producerii conexiunilor neuronale, care este baza dezvoltării cognitive de succes.
  • Dezvoltarea sănătoasă a sistemului imunitar.
  • Dezvoltarea unui răspuns adaptativ la stres.

 

  1. Ce se întâmplă dacă copilul nu primeşte atingere, dragoste, dacă legătura emoţională este slabă ?
  • Scade nivelul de norepinefrină ® copilul are o abilitate scăzută de adaptare, nu poate învăţa din greşeli.
  • Dezvolvarea insuficientă a receptorilor de domapină şi opioide ®  copilul are o abilitate scăzută de a experimenta plăcerea şi bucuria, mai târziu în viaţă.
  • Învaţă neajutorarea când nu primeşte atenţie la nevoile lui  ® copilul dezvoltă evitarea ca strategie de viaţă, risc crescut de depresie ca adult.

Deşi cei mai mulţi dintre noi asociază apariţia depresiei cu vârsta adultă şi evenimente negative de viaţă, chiar şi copiii de 6 luni pot manifesta semne de depresie. Iar semnele care ar putea sa va ingrijoreze sunt:

  • Expresie facială de tristeţe.
  • Evită privirea, priveşte în gol.
  • Nu este interesat să se joace, să exploreze.
  • Probleme cu mâncarea, cu somnul.
  • Iritabilitate, tantrum.
  • Anxietete de separare.

 

  1. Ce pot face părinţii pentru a crea legătura emoţională care susţine dezvoltarea cognitivă armonioasă a copilului?
  • Luaţi copilul cât mai des în braţe în primele 12 luni.
  • Stabiliţi contact vizual atunci când copilul o cere. Iniţiaţi dvs. contactul vizual.
  • Respectaţi nevoia copilului de pauză de la contact.
  • Observaţi schimbările de dispoziţie sau de stare ale copilului şi răspundeţi în acord cu acestea.
  • Învăţaţi copilul să diferenţieze între emoţii ca furie, supărare, iritare prin oglindirea (imitarea şi numire emoţiilor), astfel încât copilul să ştie ce i se întâmplă şi să nu se teamă de ceea ce simte.
  • Aveţi răbdare cu copilul atunci când plânge, nu ţipaţi la copil, nu îl loviţi, nu îl lăsaţi singur. Fiţi calm şi asiguraţi-l că sunteţi cu el şi că rămâneţi cu el până va trece.
  • Alăptaţi dacă acest lucru este posibil. Este o activitate în care copilul se simte iubit şi liniştit.
  • Staţi cu copilul sau jucaţi-vă cu el ca scop în sine, fără a face altceva. Acordaţi-i atenţia totală ori de câte ori puteţi face acest lucru.
  • Dacă aveţi o persoană care are grijă de copil sau îl duceţi la creşă, asiguraţi-vă că adultul îi acordă cu adevărat atenţie copilului. Atenţia şi grija contează, nu neapărat cine le oferă.

Sper ca informatiile de mai sus sa va ajute in postura de parinti sau viitori parinti. Orice intrebare mai aveti legata de dezvoltarea cognitiva voi incerca sa o transmit doamnei psiholog Bogdana Bursuc cat de curand. In plus, va rog inca de pe acum sa imi lasati la aceasta postare orice intrebare legata de urmatorul miracol analizat in carul campaniei educationale “Nestle Incepe Sanatos, Creste Sanatos” si anume Dezvoltarea sistemului imunitar. Un medic pediatru va raspunde prin intermediul blogului meu oricarei nelamuriri legate de alergii, prevenirea acestora si intarirea sistemului imunitar.

Mai jos am redat si 3 raspunsuri la intrebarile transmise psihologului Bogdana Bursuc prin intermediul blogului la postarea trecuta, care ne pot fi de folos tuturor:

  1. Eu as vrea sa o intreb pe doamna psiholog de ce arunca baietelul meu de 1 an si 6 luni cu lucrurile: incepind cu mancarea pe care nu mai vrea sa o mai manance si continuind cu jucariile, creioanele colorate (nu-i place cand stau pe masa…). Noi i-am tot explicat ca nu e bine sa le arunce si ne ajuta sa le strangem ca apoi sa le arunce din nou. Tot noi i-am aratat si cum sa arunce mingea.

 

Raspuns psiholog: Din descrierea situatiilor inteleg ca comportamentul de aruncare cu diverse (mancare, obiecte) are pentru copil functia de a comunica ceva. La aceasta varsta, mai ales daca copilul nu stapaneste bine limbajul si nu se poate face inteles, foloseste comportamente in acest sens. Comportamentul de aruncare este probabil un comportament de a comunica, in cazul descris, faptul ca nu ii place sau nu mai vrea sa manace sau ca ar vrea ca lucrurile sa fie asezate altfel, de exemplu. Ce pot face parintii este sa il ajute pe copil sa verbalizeze ce doreste sau sa exprime altfel si sa ii arate ca il inteleg. De exemplu, atunci cand copilul arunca, pot spune : “inteleg ca nu mai vrei sa manaci” “inteleg ca nu iti place sau ca vrei atfel”. Apoi, pot sa il ajute pe copil sa exprime ce doreste  altfel decat aruncand: ” inteleg ca nu vrei creioanele pe masa acum, hai arata-mi unde vrei sa punem creioanele”, ” cand te-ai saturat si nu mai vrei sa manaci, pune castronelul aici – si sa indice locul”. Atfel spus, reactia adultilor trebuie sa vizeze invatarea copilului de a exprima ce doreste altfel decat aruncand obiecte. Explicarea faptului ca aruncatul nu e frumos sau bun nu ajuta, deoarece copilul se simte neinteles si in plus lasat si fara mijlocul de comunicare a ceea ce vrea sa exprime. De asemenea, nici reconstituirea imediata a situtiei initiale nu ajuta (luam creioanele si le punem pe masa inapoi, insistam cu mancarea pe care o refuza prin aruncare), deoarece acest lucru poate crete frustrarea copilului care se simte neinteles si neputincios in a obtine ce are nevoie.

  1. De cand putem da apa la bebelusii alaptati exclusiv? Doar cand se incepe diversificarea sau si inainte?

 

Raspuns medic pediatru: La bebelusii alaptat iexclusiv, laptele acopera si necesarul zilnic de lichide. In anumite situatii (febra, diaree) poate fi necesara o suplimentare de lichide.

Recomandarile OMS in acest sens sunt:

Fluids

The baby who is exclusively breastfeeding receives all the liquid he/she needs in the breast milk. When other foods are added to the diet, the baby may need extra fluids. Offer fluids when the child seems thirsty. Extra fluid is needed if the child has a fever or diarrhoea. Water is good for thirst. Variety of pure fruit juices can be used also. Too much fruit juice may cause diarrhoea and may reduce the child’s appetite for foods. Drinks should not replace foods or breastfeeding. If a drink is given with a meal, give only small amounts and leave most until the end of the meal. Drinks can fill up the child’s stomach so they do not have room for foods http://www.who.int/maternal_child_adolescent/documents/infant_feeding/en/

  1. Nu vreau sa nasc controverse ,dar unele recomandari ale celor de la nestle sunt total opuse fata de cele ale OMS. Trebe vazut si asta, nu? Dupa un an nu se recomanda formula. La fel, jacknewman, spuneacalaptele de vaca e ok buna un an. Max 500 ml pe zi. Gras. Pt dezvoltarea optimă.
    Bineinteles, astea in cazul in carenu se continua alaptarea,care ramane mereu prima optiune.
    Repet, strict pt informare intreb. Nu vreau sa bag bete n roata. Nestle mi a hranit bebelusul pana la urma.

 

Raspuns medic pediatru: Formulele de lapte sunt si ele … lapte de vaca adaptat nevoilor de crestere, astfel incat sa suplimenteze si sa corecteze deficientele pe care laptele de vaca le are ca aliment pentru varsta de sugar si copil mic (continut in proteine, fieretc). In compozitia formulei de lapte, laptele de vaca este prelucrat si imbunatatit corespunzator pentru diferite varste.

In acest sens, nu vom gasi in nicio carte sau pe niciun site de specialitate recomandari specifice pentru “formule”, ci vom gasi specificat “lapte de vaca”.

Laptele de vaca simplu este o solutie la indemana tuturor, in timp ce formula de lapte, adaptata pentru varsta copilului, este, in final, o optiune.

 

Va astept intrebarile legate de cel de-al treilea miracol din primele 1000 de zile – Dezvoltarea sistemului imunitar – chiar aici, chiar acum!

Iar aici vedeti cine a castigat o invitatie la cursul de gatit de maine, 20 noiembrie.

Tatal meu
Cum sa iti alegi perechea de pantofi potrivita

Comments

15Comments
  • Roxy/ 19.11.2015Reply

    Chiar daca inca nu sunt parinte,mi-a prins extrem de bine acest material .

  • Elena Alexutan/ 19.11.2015Reply

    Mulțumim pentru articol Dana ! L-am citit.cu mare placere si interes! Dacă ai timp ne poți indica te rog frumos și cu ajutorul unui pediatru / psiholog ce cărți putem citi copiilor de 3 – 4 luni? O seara frumoasa !

  • Elena Alexutan/ 19.11.2015Reply

    Legat de dezvoltarea sistemului imunitar : Cum putem dezvolta imunitatea la bebeluși ? Sunt persoane care sustin ca este okay sa îi lăsăm să atingă cât mai multe lucruri, jucării , sa îi lăsăm să exploreze lumea pe jos… sa nu avem mania de a dezinfecta totul mereu

  • cezarina/ 20.11.2015Reply

    De mult vroiam sa-ti spun ca urmaresc mereu blogul tau si niciodata nu am citit printre randuri asa cum fac cand citesc alte bloguri. Tu vii mereu cu ceva nou, diversificat, nu totul este despre fashion. Chiar si postare cu tatal tau care nu este deloc fericita, m-am bucurat ca ti-ai deschis sufletul, aici, printre noi, cititoarele tale 🙂 concursuri, fashion, gatit, moon, vlad…si multe altele. Felicitari 🙂

  • andreea alexandra/ 20.11.2015Reply

    Buna Dana…super articolul. Multumim din suflet pt tot ce ne-ai scris. Mie, personal, imi e de mare ajutor toate sfaturile pe care ni le dai. Eu vreau sa intreb despre vaccinuri. Am tot citit despre ele ca provoaca boli autoimune si ca impiedica dezvoltarea cognitiva a copilului. Nu mai sunt vaccinurile din trecut, iar cele din prezent ar fi perculoase. Mentionez ca eu l-am vaccinat pana in prezent, dar au inceput sa imi apara ganduri negative cu care ma lupt….daca e bine sau daca nu e bine, daca se imbolnaveste.. E primul copil si toate sfaturile tale despre nutritie, diversificare, dezvoltarea cognititiva mi-au fost de folos. Imi doresc tot ce e bine ptr puiul meu si vroiam sa iti spun ca imi e tare draga relatia dintre tine si Vlad..Te pup si te imbratisez.

  • Elena Obor/ 20.11.2015Reply

    Informații foarte utile Dana. Consider ca ești o mamica foarte buna:) Am învățat multe de pe blogul tau… esti o mama care își iubește foarte mult copilul… se vede asta, tocmai din acest motiv am încredere in informațiile postate de tine. Bravo!!! Gravidutelor ce își pregătesc bagajul pentru maternitate si după naștere…găsiți o lista perfecta pe blogul Danei. Eu am avut nevoie de toate acele obiecte pentru băiețelul nostru Dominic 🙂

  • rodica/ 20.11.2015Reply

    Foarte bune si utile sfaturile date.

  • Mireka/ 21.11.2015Reply

    Bună,Dană!Felicitari ptr. tot ceea ce faci și cum faci!Acum întrebare:până la ce vârstă mancarica pasată și de ce?Cum și cu ce facem trecerea să fie ușor acceptată de copil și benefica?Mulțumesc frumos și mult succes în continuare,draga mea!

  • Mami/ 22.11.2015Reply

    Foarte util articolul!! Multumim!!

  • Sorina/ 22.11.2015Reply

    La 6 luni ale bebelinei mele trebuie să mă întorc la serviciu iar ea va fi în timpul programului meu la creșă. Am vizitat creșa săptămâna trecută și da, este curată și la secțiunea ei de bebe I, este o doamna la 5 copii. Legat de tema imunității, ea este o bebelușa alaptata exclusiv la san și de 2 săptămâni am început diversificarea. Papa legume, asa câteva lingurițe, ea având 4luni și 3saptamani. Am observat la creșă ca toți bebelușii erau plini de mucisori. Teama mea este că și ea va fi la fel și că mereu va fi bolnavă, luam microbii unii de la alții. Nu am să întrerup alăptatul chiar dacă mă întorc la job și știu că asta o va ajuta la imunitate. Cum să îi fortifica în schimb sistemul imunitar mai mult? Nu cred ca doar lăpticul meu, fructele pe care le va primi acolo și legumele sunt suficiente? Îmi recomandați ceva pt un bebe de 6 luni? Mulțumesc!

  • Alina/ 23.11.2015Reply

    Chiar m au ajutat informatiile, am inteles un pic mai bine de ce se comporta in unele feluri bebe Luca al meu. Eram ingrijorata ca nu accepta un aliment, de baza consider eu – morcovul, pe care am tot incercat sa i l introduc…cred ca o sa ajung la 30 de repetari pana la urma 😀

  • Ramona/ 23.11.2015Reply

    O intrebare ma framanta de ceva vreme!!! Sunt mamica unui baietel de 2 luni si as vrea alta variata de adormit bebelusul in afara de cea a leganatului!!! Am impresia ca defapt il ametesc , leganandu-l si de aia adoarme !!! Multumesc Mult!!!

  • Anca/ 23.11.2015Reply

    Foarte interesant.asa mai invat cate ceva pt copilul meu!

  • Cristina/ 30.11.2015Reply

    Draga Dana, iti multumesc pentru articolele tale legate de cresterea copilului si nu numai! Te apreciez foarte tare, esti o persoana foarte cool si calda, aproape de inimile cititorilor tai. Pentru dna pediatru as avea o intrebare legata de dezvoltarea imunitatii la bebelusi. Am un baietel de 2 luni si sunt foarte protectiva cu el daca intra in contact cu persoane care sunt racite ori care tusesc. Familia sotului meu mi a argumentat ca nu trebuie, pentru ca asa isi dezvolta copilul imunitatea (baietelul meu care intre timp a capatat un nas infundat care il impiedica sa respire bine sau sa manance). In acest sens, as vrea sa stiu care sunt limitele (daca sunt) in a proteja un bebelus de adulti care nu se spala pe maini ori care sunt cu viroze respiratorii. Este de bun simt sa ii rugam pe cei raciti sa nu vina in contact cu un bebelus sau mergem pe premisa ca ii intareste sistemul imunitar?

  • Popa Liana/ 18.12.2015Reply

    Desi ai auzit multe despre alergiile copiilor iti transmit ca si eu sunt in aceasi situatie cu fetita mea in varsta de 1 an si 10 luni.Dupa o raceala a ramas cu o tuse care in prezent o are de cele mai multe ori seara,timp de o ora si ceva.Am fost la pediatru si mi-a spus sa renunt la odorizate si produse de curatat pe baza de clor.Desi au trecut vreo 4 zile de cand am renuntat la aceste lucruri,tusea este prezenta.Incerc sa imi dau seama la ce poate face aceasta alergie,insa este foarte greu pentru ca pe parcursul zilei umbla cu multe lucruri .Vom merge la control dupa Craciun.Intrebarea mea este cum putem scapa de aceste alergii?Am mare rugaminte sa aduci in discutie cu specialistii acesta tema.Multumesc!

Leave a Comment