Custom Menu

Latest From Our Blog

?>

Cizme pentru Oana :)

Draga Oana, pentru ca imi vizitezi constant blogul si pentru ca ti-am promis ca ma uit dupa niste cizme de purtat primavara pe piciorul gol, uite ce am gasit:

Eu le-as purta, pentru ca au un toc super-comod, pentru ca au o culoare care imi permite sa le port la multe (stiu ca tu cautai ceva mai colorat, dar daca mai gasesc iti arat si altceva) si pare ca au o piele moale, buna. Le gasesti aici . Nu sunt tocmai ieftine – 175$, dar macar sunt reduse de la 350$!

Divas’ Rally

Va vine sa credeti sau nu, dar eu AM CASTIGAT raliul!!!! Abia ne-am intors si inca nu-mi vine sa cred ca am iesit pe locul 1. La raliu au participat doar doamne si domnisoare, cu masini Citroen DS3, iar traseul a fost de la Bucuresti la Azuga, constand in 3 probe mari si o superspeciala. Pentru cele trei probe, primeai din partea organizatorilor distanta de parcurs in km si o medie orara si tu trebuia sa-ti calculezi la ce ora ajungi in functie de ora de start, orice minut in plus sau in minus de la ora exacta fiind penalizat. Prima proba: Bucuresti – Snagov Club, lungimea etapei: 32,5km, media orara: 38 km/h. A doua proba: Snagov – Castel Cantacuzin0 Busteni, lungime: 115km/h, medie orara: 48km/h. A treia proba: Castel – Azuga, lungime 8,3 km, viteza 30 km/h.

Intre proba a doua si a treia, chiar la iesirea din Castel, a fost aceasta Superspeciala care ne-a departajat si care m-a facut pe mine si pe copilotul meu castigatoarele editiei: trebuia sa parcurgi o distanta foarte mica de aproximativ 200 m in fix 60 sec, iar noi am reusit, iar cronometrul arbitrului a arata 1:00 min!!! Sigur ca era si de tehnica proba, dar si de noroc, caci o secunda in plus sau in minus era greu de estimat.

Faza a fost ca nimeni nu se astepta ca eu se castig. Cand mi-am sunat prietenele sa le spun ca eu am castigat toate au avut acelasi raspuns: “NU SE POATE! Tuuuu?”. Va spuneam ca nu am depasit niciodata ca sofer Ploiestiul. Iar copilotul meu, Georgiana Mitroi de la The One (si chiar ca am fost “echipa The One”) , n-avea carnet, face scoala acum, si avea si rau de masina saraca, asa ca nu se putea uita prea des in roadbook. In plus, deschisesem geamurile ca sa-si revina si ploua in masina…

Doar ca am luat raliul asta foarte in serios. Ce mai, ne-am comportat  ca doua tocilare. Aveam scrise toate datele “problemei” in carnetel cu variantel de traseu, absolut tot. Si adevarul e ca in dimineata raliului aveam emotii ca atunci cand ma trezeam pentru vreo olimpiada scolara, adica acelasi gen de emotii: cand stii ca nu e o tragedie daca nu iei o nota mare sa te clasezi pe un loc bun, dar nici nu vrei sa te faci de ras.
Cand am plecat de la Snagov m-am gandit ca s-ar putea sa prindem podiumul, dar abia dupa superspeciala cand stiam ca am facut fix 60 sec m-am gandit ca avem sanse chiar sa castigam locul 1.

Masinuta mea este grozava si a facut o treaba excelenta si arata super dragut colata de raliu. Numarul meu a fost 23, eu l-am ales ca sa-mi poarte noroc, iar noroc chiar am avut! A fost o super experienta pe care o sa o tin minte toata viata. In plus, dupa acest raliu am ramas cu o parere mai buna despre mine ca soferita, caci n-aveam deloc incredere in mine la acest capitol.

Cand mai primesc poze de la raliu, mai postez.

Am uitat sa va spun ce am castigat: si eu si Georgiana am castigat cate un weekend la Roma de 2 persoane. Cat de tare, nu? Abia astept. (si fac si poze pentru blog de streetstyle)

OMG

OMG sau oh mon Dieu pe limba lor. Maine particip la acest raliu la care au voie sa concureze seulement les dames – Divas’ Rally. Am emotii, trebuie sa ajung pana la Azuga, iar organizatorii cred ca nu stiu ca eu nu am trecut niciodata de Ploiesti ca sofer! Altfel, maaaare soferita…

Coafura noua in faza de testare

De cativa ani deja, de cand m-am vopsit blonda si m-am tuns relativ scurt, n-am avut parte de prea multe variante de aranjare a parului – drept, cu volum, cu bucle lejere…si cam atat. Si uite ca la o sedinta foto pe care am facut-o ieri, hair-stilistul a incercat ceva nou. In primul rand, nu as fi crezut ca am atat de mult par pentru asa o “instalatie”, caci e mai mult decat un “coc” sau o “creasta”. Constructia acestei “instalatii” a durat destul de mult: mai intai mi-a facut tot parul bucle cu placa, apoi mi l-a pus pe bigudiri cat am fost machiata, apoi mi l-a tapat, mi l-a dat cu muuuult fixativ, si abia dupa ce era mai mult “tabla aurie” decat par, mi l-a asezat in forma finala cu vreo 30 de agrafe. Si va marturisesc ca a fost o “instalatie” destul de dureroasa. Dar a meritat, zic eu. Mie imi place si ma bucur ca am incercat ceva nou. Nu inseamna ca de acum inainte asa o sa ma vedeti, dar din cand in cand o sa montez din nou “instalatia”.

 

(bluza: COS – magazinul meu preferat in momentul de fata, pantaloni Zara, ochelari – Ray Ban, plic – Cacharel, lant – Urban Outfitters)