Custom Menu

Latest From Our Blog

Un altfel de ghid al Venetiei

Un altfel de ghid al Venetiei

Multa lume se mira cand aude ca plec in vacanta cu Vlad. Eu si Radu starnim tot felul de reactii in jurul nostru pe aceasta tema. Unii ne incurajeaza, altii ne considera inconstienti…

Cert e ca NOI suntem parintii lui si vrem sa il crestem in felul nostru. Sunt cateva lucruri pe care le avem in vedere inainte de a pleca: o vizita a pediatrului care sa ne dea ok-ul si lista de medicamente necesare plecarii, sa avem o cazare decenta – preferabil cu tot cu o bucatarie, sa ne asiguram ca zona vizitata nu necesita vaccinare (eu ma gandesc deja la Asia) si, desigur, ca nu e muson sau vreo zona de conflict…dar deja am mers departe cu “interdictiile”. Daca vrei sa calatoresti in Europa, lucrurile chiar nu mi se par complicate. Si mai cred, din experienta de pana acum, ca pana la urma cu cat este mai mic, cu atat e mai simplu! Asta cel putin pana pe la vreo 4 -5 ani, cand poti sa te intelegi cu el si isi poate cara singur mini-bagajul… Cred ca strainii sunt mult mai liberi, din punctul acesta de vedere. Eu asta observ in excursiile mele. Parintii nostri nu visau la calatoriile pe care noi le putem face acum fara prea mari eforturi (de exemplu un low-cost catre Venetia). Nu isi inchipuiau cand erau de varsta noastra ca pot ajunge in Japonia, India sau Australia. Cu atat mai mult sa faca aceasta calatorie cu un copil! Probabil ca si asta a influentat generatia de acum de parinti, adica mai precis pe acei parinti care incercau sa ma convinga inainte de a naste ca pana in 2 ani sa uit de concedii in strainatate cu copilul.

In Venetia ne-am intalnit intamplator cu doi romani, tineri, care cand ne-au vazut cu bebe ne-au spus: “Ati fost curajosi! Noi nu ne-am incumetat sa il luam pe copilul nostru de 1 an jumate.” Nu mi se pare o chestie de curaj. Odata ce o incerci, vezi ca nu e nimic atat de complicat. Toata lumea se gandeste ca “Aualeu, daca se imbolnaveste”. In Europa gasesti farmacii la tot pasul si spitale ultra-civilizate. Si cred ca nu doar in Europa…doar ca momentan nu am depasit continentul nostru cu Vlad, deci nu pot vorbi in cunostinta de cauza.

Am promis ca va povestesc cateva momente petrecute in ultima mini-vacanta (4 zile), pe care o sa mi le aduc aminte cand voi auzi cuvantul “Venetia” de acum inainte. Sa zicem ca e un altfel de ghid al acestui oras minunat, care ofera extrem de multe atractii turistilor. Sunt in schimb experiente pe care noi le-am trait acolo in 3 si care cred ca v-ar putea inspira, in cazul in care planificati o astfel de vacanta. Unele sunt foarte particulare, dar tot cred ca ar putea sa va dea curaj sa calatoriti si sa va faceti propriul top al momentelor emotionate de familie, la distanta de casa.

Incepem cu micul dejun luat pe un ponton de lemn, in centrul orasului, cu mancare cumparata de la supermarketul de langa apartamentul in care am fost cazati, Vlad era absolut fascinat de pescarusi:

3 5 476

 

Seara, in San Marco, ascultand pianul din fata primei cafenele din Europa, Caffe Florian, cu Vlad pe post de dirijor:

2x2

Vlad nu stie inca multe cuvinte. Dar “APA” este in mod evident unul dintre preferatele lui. Stie foarte bine ce insemna si il spune foarte clar. Ajunsi in Venetia, dintr-odata era inconjurat de foarte multa apa. La prima plimbare, cred ca a rostit minute in sir intruna Apa, Apa, Apa, aratand cu degetelul cand intr-o parte, cand in alta. Era foarte fericit ca are ocazia sa rosteasca unul dintre putinele cuvinte pe care le stie si zambea fericit, satisfacut, ca in sfarsit comunicam in acest mod.

23 25 242729 262830

 

Vizitarea bisericii Santa Maria Gloriosa dei Frari, una dintre cele mai frumoase biserici pe care le-am vazut vreodata. In Venetia nu sunt multe spatii in care sa il lasi pe cel mic sa alerge sau sa se plimbe cat de cat in voie, avand in vedere ca aproape orice straduta ingusta se termina cu …Apa. Asa ca fie ne retrageam in cate un parc, fie in cate o biserica. Doar ca prima oara nu am avut viteza de reactie, iar Vlad a reusit sa treaca, spre rasetele multimii, inspre altar, pe sub cordonul rosu. Sa te tii rasete cand ma vedea ca nu pot ajunge la el. Un moment pe care nu o sa il uit niciodata.

39 40 41Vogalonga – un festival despre care nu stiam nimic si pe care am avut norocul sa il prindem intamplator pe perioada vizitei. Sute de ambarcatiuni care participa la o cursa de 32 de km fara castigatori. E un spectacol superb. Pe Vlad in schimb, atat de multe barci alunecand lin pe apa il hipnotizau catre un somn adanc:

8 129

Acest domn in varsta care privea de la balconul lui ambarcatiunile sosite din toata lumea pentru Vogalonga, sincer, m-a emotionat pana la lacrimi. Stiu ca poate suna ciudat, dar a fost foarte intens acel moment, in care simteam ca privindu-i pe vaslasi isi retraieste tineretea:

1113Cea mai dificila chestiune cu un bebe in Venetia este urcarea podurilor (si sunt muuuulte!!!), cu un carucior in brate. De nu am urcat si am coborat de sute de ori. Stiam deja care sunt podurile care au rampa speciala, dar erau foarte putine. Poate ca unii dintre voi ati fi ales un sistem de purtare, dar eu si Radu am considerat ca e mult mai comod pentru Vlad cand ne pornim de dimineata si pana seara la plimbare sa poata dormi perfect la orizontala, cu orele, cand vrea. Asa ca de multe ori faceam cate un popas in varf de pod, ca sa ne mai tragem sufletul:

163342Vlad alergandu-l pe Nemo, un chiuaua atomic, in parcul din San Pietro di Castello:

14 15Plimbandu-ne pe faleza din Giudecca, cantandu-i amandoi lui bebe “Un elefant se legana…” ca sa adoarma. Avem poze doar de la apus din acel loc, nu avem facute si pe intuneric. Dar cert e ca a adormit pe la “57 de elefanti…”:

17O vizita scurta a plajei din Lido:

21O piata plutitoare cu legume si fructe proaspete. Cum sa nu te opresti sa cumperi macar niste nectarine:

34 37 353836

Selfieuri in 3, cand aparatul face poza singur dupa cateva secunde si inevitabil te prinde in cele mai nefiresti pozitii:

1Chiar de ziua relatiei noastre am cautat peste tot sa cumpar o lumanare de tort (caci 11 ar fi fost si mai greu…). Am sfarsit prin a lua cina la un restaurant care avea pe fiecare masa cate o lumanare aprinsa. Ne-am cantat La Multi Ani in fata lui Vlad (usor mirat de aceasta situatie) si la final am suflat si am stins-o pe aceea:

20150523_221351 20150523_221905Daca vrei sa scapi putin de aglomeratia din centrul Venetiei, recomand o vizita a Insulei Torcello. Cum am coborat de pe vaporetto, am dat de un restaurant cu o curte uriasa cu iarba verde, copaci, flori, chiar si doua caprite, plina de copii care se jucau si de parinti care se odihneau pe cateva sezlonguri asezate la umbra. Apoi neaparat sa vizitati bazilica Torcello, cu unul dintre cele mai frumoase mozaicuri din lume:

18 19

 

Si in incheiere, unul dintre cele mai dragute momente din toata excursia, un vals pe vapor:

20

 

Abia astept urmatoarea vacanta in 3!

106Comments
  • Ancuta/ 04.06.2015Reply

    Mununata istorisire…am citit cu sufletul la gura fiecare povestioara. Superb! sa va bucurati unul de celalalt :*

  • Bacos/ 04.06.2015Reply

    Curiozitatea mea este mai ales la ce a înțeles ăl mic din tot ce a văzut peste hotare! În rest, dacă un părinte vrea ca să își ia bebelul peste tot e unde umblă, e treaba sa. Dar copilul, ce vină are???

    • Dana/ 04.06.2015Reply

      Ce vina are??? Copilul e cu părinții lui, unde îi e cel mai bine. Da, n-a înțeles nimic, dar ne-a simțit pe noi alături 24h din 24. Oooooooffffff. ……

      • Andreea/ 04.06.2015Reply

        Vai Dana, dar nu-ti bate capul cu astfel de reactii, te vei obosi degeaba. Mi-e greu sa inteleg nevoia teribila a unora de a-si da cu presupusul despre lucruri care nu ii privesc catusi de putin.

        In orice caz, Vlad pare foarte fericit, voi banuiesc ca sunteti la fel, asta e tot ce conteaza 🙂

        Mult curaj iti doresc si astept urmatoarele poze din vacantele voastre in 3, din ce in ce mai departe 😉

        • Dana/ 04.06.2015Reply

          Da, ne străduim sa petrecem cât mai mult timp cu el. Și așa cu serviciul meu am remușcări cand lipsesc de lângă el. Poate vor fi si vacante pentru care vom considera ca e mai bine sa il lasam acasa cu bunica. Dar pana acum m-am bucurat de ele, tocmai pentru ca am fost non stop lipiți 🙂

          • adriana/ 19.06.2015

            sunt oameni mari care merg in astfel de vacante si nu inteleg nimic :)) copilul poate nu a inteles nimic din punct de vedere cultural, dar sigur a inteles ca parintii sai il adora, ca nu e o povara pentru ei, ca nu ii deranjeaza si ca iubesc sa petreaca timp impreuna 🙂

      • Petruta/ 07.06.2015Reply

        Exact asa gandim si noi,cel mai bine ii e cu noii,are 1 an jumate si am fost in f multe locuri din Europa cu el si e vesel sanatos si fericit mereu,nu vad unde e problema! Adevarat ca at cand e bebe e mult mai usor,ca acum vrea sa alerge nu sa stea in carut!

      • Sabina/ 14.06.2015Reply

        Pai cum? Nu era mai bine sa planga dupa voi vreo 4 zile??? Jesus….
        cu postul acesta tocmai ne ai convins sa sarbatorim si noi aniversarea noastra in Venetia, pe 7 iulie …bineinteles… cu tot cu bebe 🙂 ne poti da o recomandare pt cazare? Ne ar fi ffffd util avand in vedere ca stii ce trebuie pt un bebe de 1 an :)))))

      • violeta/ 19.06.2015Reply

        De ce trebuie sa inteleaga ceva ? E inca mic clar ca nu isi va aduce am inter peste ani dar pe moment se bucura ca e la plimbare al meu are un an si jumatate si iubeste plimbarile imi aduce singur sanadalele si ma trage de mana pana la usa. Sa calatoresti cu copilul tau e cel mai placut lucru nici nu imi trece print cap sa il las acasa prima data cand am calatorit cu el avea 6 luni si nu mi-a facut nici o problema acum ne pregatim de of noua vacanta in their.

      • ani/ 15.06.2016Reply

        Noi am fost la Paris cu Greta noastra când avea 3 luni:) acum are 4 si ne plimbam destul de des prin oraselele din zona locuim in germania) si când va avea vreo 7 luni mergem la Roma. Poate o fi mai bine sa stea acasa in patut pana pe la 3 ani când direct la gradi si apoi acasa eventual la 3 ore de tv necontrolat. dar noi preferam sa.I facem turul europei pana atunci.ceva ceva o intelege

    • Alina/ 07.06.2015Reply

      Acest comentariu mi se pare ca are un punct de vedere extrem de ingust. Aud peste tot astfel de comentarii si nu le inteleg. .Cum puteti crede voi ca un copil , sau ub bebe nu intelege nimic din toate calatoriile acestea, din tot acest timp petrecut cu parintii ? Credeti ca un copil este un ghemotic de carne prost si atat, inert, fara memorie , fara sentimente, fara nevoi ? Ei bine, poate ca in memoria de lunga durata nu I se vor intipari aceste momente, insa aceste amintiri sigur se vor intipari in memoria lor afectiva, emotionala care o sa ii defineasca mai tarziu in viata si ii vor face sa se simta iubiti si increzatori . Pentru memoria lor de lunga durata vor fi sufieciente pozele si cand vor fi mai mari isi vor da seama inca o data cat de mult au fost iubiti ei de parinti si cat de mult parintii I-au apreciat si I-au tratat exact ca pe persoana adevarat laundu-l cu ei in calatorii, si nu doar ca pe un plod mic si prost care nu stie nimic si nu se alege cu nimic si nu intelege nimic. Multi gandesc ca tine ca ce stie copilul ca il tii in brate, ca il saruti , ca il legeni, ca il porti in brate, ca ii vorbesti , ca ii canti , ca te joci cu el , ca dormi cu el , ca il alaptezi , ca ii vorbesti cu caldura, ca il porti cu tine in calatorii , ca ii arati culori si il expui la sunete, muzica ..ei bine compara tu un astfel de copil crescut asa pana la varsta sa zicem de un anisor cu un copil crescut la leaganul de copii, ca sa nu zic la o casa de copii si sa vezi ce carente are acel copil si cum se leagana singur , ce privire speriata si trista are si apoi uita-te iar la un copil crescut in iubire si zi-mi tu daca crezi ca nu conteaza ce faci cu un copil si cum te porti cu el , ca oricum nu are memorie si nu stie nimic si nu intelege nimic si nu are nici o vina ca are parinti asa de iubitori , responsabili si care il respecta ca si persoana si ii ofera tot ce are nevoie. Am dat acest exemplu drastic tocmai ca sa scot in evidenta ca exista o memorie afectiva , emotionala si ca orice facem noi ca si parinti CONTEAZA si copilul simte, intelege si nu are nici o vina, VINa au oamenii care isi subestimeaza copilul , bebelusul pentru ca daca incepi sa il sibestimezi [e copilul tau inca din prima lui zi de viata, asa o vei face pentru tot restul vietii , fie ca o vei face contient , ori inconstient , tot timpul un parinte care gandeste ca tine se va crede mereu superior copilului sau si aici ,ma repet , e toata VINA !!!

    • corina/ 08.06.2015Reply

      Eu o admir pe Dana, unii parinti nu isi petrec timpul cu copiii lor aici in tara, daramite in afara. Vacanta de familie nu inseamna doar sot si sotie, ci si copil !

  • Dana/ 04.06.2015Reply

    Felicitari pentru ca-i sunteți mereu aproape. Locul unui copil e langa părinții lui, nu langa vreo bona străină.

  • Bookish Style/ 04.06.2015Reply

    Mie mi s-ar parea dificil cu un copil asa mic din punct de vedere al bagajului pe care trebuie sa il cari mereu dupa tine cand te plimbi (carut, pampers, ceva de mancare, etc). Plus ca daca mergi in muzee nu stiu cata rabdare are el sa stea cuminte sa vada niste exponate si depinzi si de programul lui de somn, Mie mi s-ar parea mai comod si relaxant sa il las acasa, dar te admiri ca voi il plimbati peste tot.

    • Alina/ 07.06.2015Reply

      Atunci cand ai un bebe, un copilas mai mici ar fi indicat sa apreciezi acea perioada de timp ca pe o perioada scurta si care trece foarte repede si in loc ca cel mic sa se muleze dupa programul parintilor , am putea noi ca si parinti sa ne mulam dupa programul si nevoile lui.Un copil nu are nevoie numai de somn, sa ii schimbi scutecul si sa ii dai se mancare ci are nevoie de iubire, de caldura, de interactiunea cu parintii si oamenii din jur, are nevoie de timp petrecut cu parintii si are nevoie sa fie stimulat la factorii externi , in cazul de fata sa fie luat in vacante, in concedii cand parintii ar trebui si se presupune ca sunt mai relaxati si isi pot dedica exclusiv timpul lor celui mic. In vacante si calatorii te descoperi atat pe tine , dar iti redescoperi si relatiile pe care le ai cu sotul, sau copiii , mereu ai de invatat ceva nou atunci cand esti intr-un mediu nou si unde nu exista neparat o rutina , un program strict, tocmai asta inseamna vacanta si pentru parinti si pentru copii si anume o redapatre , o redescoperire si de aceea vacantele , cu toate ca sunt scurte ne ramana intiparite in memorie ani de zile si raman printre cele mai frumoase si vii amintiri la care apelam ori de cate ori ne simtim darmati , obositi , desucrajati in viata de zi cu zi , cea cotidiana.
      Atunci cand plecam in vacante si iesim din cotidian putem deci sa experimentam nu numai culturi diferite, dar putem experimenta si un “program ” pentru bebe mai altfel si nu trebuie sa respectam o rutina anume, o reteta , in cazul de fata in exemplul pe care l-ai dat cu muzeeele , as putea zice ca atunci cand avem un bebe sau un copil mic si cel mic nu se arata interest de muzee putem sa alegem altceva. Sa zicem ca plecam intr-un oras plin de muzee , cum ar fi Paris , atunci daca tot este un timp unic cu bebe ori copil mic , am putea sa renuntam la muzee si sa alegem sa mergem intr-un parc la plimbare, ori daca copilul e mai mare putem merge la un loc de joaca si cu ocazia aceasta si copilul si parintii pot socializa cu localnicii . Nu zice nimeni ca trebuie sa pleci in vacante cand bebe are o luna sau 2-3 , dar nici sa cazi prada fricii , sau sa fii egoist si sa te gandesti numai la confortul tau in acea vacanta si ca o sa iti fie greu sa cari multe bagaje dupa tine. De ex, daca acasa copilululi ii gatesti , in vacanta poti renunta un pic la rutina de zi cu zi si ii poti da un borcanel de mancare , ales dupa anumite principia care sa fie sanatos, si bio , fara sa iti faci mii de griji ca mananca si el cateva borcanase pe perioada vacantei. Ideea este ca in vacanta trebuie sa ne relaxam si sa incercam sa gasim metode practice . Totusi , ramana la concluzia ca acele mame , sau sa zicem parinti mai bine care prefer vacantele singuri si isi lasa acasa copilul cu bunicii ori cu bona sunt tocmai acei parinti care nu prea au ei grija principala a copiiilor si acestia stau de obicei mai mult cu bunicii sau bona . Atunci cand un copil mic are un program de somn se pot gasi si aici o groaza se metode, puteti , in functie de clima si locul unde mergeti in vacante sa gasiti o groaza de solutii, fie o paturica si un picnic in parc cat doarme copilul, fie mergeti la o terasa care are canapele si copilul se poate intinde , fie in carucior sau in wrap , sling , marsupiu , ori chiar in bratele tatalui , dupa caz.
      Daca asteptati sa vina perioada optima, ideala pentru calatorii cand nu va mai fi atat de dificil sa va porniti de acasa sa stiti ca avea perioada nu va sosi niciodata. Si daca pleci de acasa cu copii de 4 sau 5 ani o sa fie greu , si daca pleci cu cei mici de 7-8 ani la fel . Sa nu imi ziceti mie ca un copil de 7 ani nu se plictiseste pe un avion intr-un zbor de peste 7 ore, caci si un om mare se plictiseste. Si cu un pusti de 12-14 ani o sa fie greu ca el vrea ceva, tu altceva . Deci , in functie de varsta copilului o sa apara mereu alte probleme specifice varstei la care nu va ganditi acuma cand copilul este mic . Daca gasim mereu scuze pentru a crede ca locul copiiilor nostrii este in alta parte cu altcineva si nu cu parintii , caci oriunde sunt parintii acolo este ‘Acasa ” pentru ei , atunci timpul , adica viata insasi se va scurge fara ca macar voi sa bagati de seama si o sa va treziti peste noapte ca aveti copii mari , copii dezconectati de voi si mai rau , copiii care ei is vor dori altceva in loc sa plece cu parintii lui cei plicticosi in calatorii , si nu veti avea multe de povestit , nu veti avea amintiri de insirat si se va crea un gol imens, pe care nici regretele nu le vor mai umple dupa aceea. Totul se face la timpul lui si timul “lui ” , al copilului este “acuma ” , pentru ca singura oara in viata are cateva luni , un an , doi ani , trei ani si asa mai departe si fiecare varsta trebuie apreciata de parinti , adorata chiar pentru ca timpul trece , dar amintirile raman !!!!!!!!!

  • Iulia/ 04.06.2015Reply

    Servus, este foarte frumoasa aceasta postare. Vroiam sa iti spun ca merg cu parintii in vacante de mica, iar acum am 20 de ani si in continuare o vacanta pe an o petrecem impreuna. Am o relatie foarte frumoasa si apropiata cu parintii mei, iar aceste vacante petrecute impreuna ne unesc si sunt amintiri frumoase pentru noi.

  • Miu Miu/ 05.06.2015Reply

    Stii vorba aia cu prostul care moare de grija altuia? Cam asa e si aici, de ce nu si-or vedea de treaba lor, de casa lor, de familia lor si vin sa iti dea tie lectii nu stiu. Urasc oamenii care fac asta si nu isi vad d ale lor…

    Important e sa fii tu impacata cu alegerile, Dana!

    Te pup.

    http://www.miu-miu.ro

  • Monica/ 05.06.2015Reply

    Si noi mergem peste tot cu bebelul. Prima escapada a fost la 4 luni. Anul astaa vom.merge chiar si cu cortul. Bebe e mai.mic cu o luna decat Vlad al tau. Indiferent de locatia aleasa, distractia e mereu maxima.
    Ne facem programul in functie de somnul lui, avem un rucsac la purtator cu de toate si suntem gata de drum.

  • Mariana/ 05.06.2015Reply

    Foarte frumos! Felicitari pentru vacanta petrecuta intr-o zona atat de frumoasa! https://maryblog.ro

  • Radu Ioana Maria/ 05.06.2015Reply

    Felicitări! Consider ca unui copil îi e cel mai bine lângă părinți și lucrul acesta îl face fericit. Noi am luat-o pe fetița noastră Sara în vacante având în vedere ca e bolnavă și are un handicap…a fost bucuroasă și liniștită vazandu-ne pe noi fericiți și încântați. Te pupam! 🙂

  • Mihaela Maria/ 05.06.2015Reply

    FELICITARI Dana si Radu pentru ca va – cresteti – frumusetea de copil in acest SPIRIT ! Tin minte ca si copil am fost plimbata de parintii mei peste tot. Am dormit in camere de hotel sau motel,in cabana la munte,in cort in mijlocul naturii,in masina,in autobuz…am mancat la foc de tabara,in varf de munte,pe deal la umbra unei claie de fan uscat,pe malul lacului… si am trait momente frumoase pe orice fel de anotimp. Acum sunt un adult implinit si la fel de indragostit de calatorii, care se bucura de fiecare amintire din acele vremuri cand eu, ca si copil , faceam cunostinta si invatam din tot ce vedeam,simteam si traiam.Am fost un copil vesel si fericit,iar vacantele alaturi de parintii mei erau bucuria mea! Un copil invata de mic sa traiasca cu ceea ce vede si primeste de la parintii lui,ori a calatorii alaturi de ei nu doar ca aprofundeaza sentimentele si intareste relatia, dar si completeaza intr-un mod minunat orice educatie si largeste orizontul spiritual si cultiva contactul cu tine insuti. Probabil ca acum Vlad e prea mic pt. a intelege anumite lucruri,dar nu atat de mic incat sa nu simta si sa perceapa bucuria de tot ceea ce vede si traieste,de protectia ,Iubirea si echilibrul parintilor . A calatorii de la o astfel de varsta iti ofera posibilitatea de a te dezvolta pe toate planurile,de a te cunoaste psihic si emotional. Te invata de mic sa fi intelegator,sa faci fata in orice situatie,te invata sa te acomodezi mai usor. Te invata sa fii descis,sociabil,curios,curajos,te invata sa visezi si sa-ti traiesti visele,te invata sa fi un spirit liber si receptiv,te invata ca emotiile si dragostea vin din suflet,iar ele te ajuta sa-ti descoperi lumea sufletului tau. Iti deschide mintea si inima si te invata sa respecti natura in toate formele ei si te face sa traiesti si sa te simti in mod real “cetatean al pamantului” parte a Creatiei. Calatoria prilejuieste contactul cu ineditul,cu necunoscutul,cu noul,cu neasteptatul,cu alti oameni si iti preda lectia de solidaritate…Te invata sa intelegi ca exista oameni diferiti cu scara de valori diferita,cu obiceiuri si culturi diferite si te invata sa-i accepti si sa nu ii judeci pt. ca sunt altfel – alta rasa,alta religie,alta clasa sociala sau alta orientare sexualaca – ci din potriva,te ajuta sa intelegi ca ei sunt semenii nostri,iar diferit inseamna doar altfel decat tine si nimic mai mult! Calatoria e contactul direct cu realitatea,cu lumea care ne inconjoara si cu toate bogatiile si frumusetile ei,si totodata examenul de maturitate. Eu consider ca acesta este un mod FERICIT de a-ti creste copilui si de a ii deschide usi catre lumi si locuri necunoscute. Cand Vlad va fi mare va fii un om bogat spiritual si recunoscator parintilor! ( Sincer,imi pare rau pt. parintii care isi cresc copiii in colivii poleite cu aur…) Dana si Radu sunt pt. mine un exemplu demn de respect si admiratie. Cu drag din germania transmite salutari si imbratisari – o simpla si fidela cititoare – a acestui minunat Blog. ( Doamne, nu pot sa nu ma bucur si sa apreciez tot efortul si toata dragostea depusa de Dana, din suflet ei sensibil si mintea ei creativa pt. tot ceea ce vedem si descoperim aici pe Blog ei , eu una iti multumesc tie si binenteles si lui Radu (care face o echipa perfecta cu tine) pt. toate astea si pt. faptul ca fiecare postare sau fotografie, ma fac sa ma simt asemeni unui calator pe alte meleaguri intr-o alta lume ! )

  • Lory/ 08.06.2015Reply

    Superbe pozele, sunteți o familie frumoasa! Noi am fost ultima dată în Veneția când eram însărcinată și ma amuzat tare mult când am văzut un cuplu din România discutau chiar în fata unui pod…. Tatăl se săturase să urce căruciorul peste poduri…. Ei cat se schimba viața noastră după ce apar copiii și începi să vezi lumea cu alți ochii.. dar cum să îi lași acasă? fiind vacanță, ne putem adapta noi după orarul lor când vrei cu adevărat se poate. Bravo Dana, bucurați-vă mai departe de vacante împreună

  • iulia/ 08.06.2015Reply

    apreciez toti oamenii curajosi, fiecare e liber sa isi creasca copilul cum doreste dar de ex eu acum sunt cazata la un hotel… IN FIECARE DIMINEATA timp de o saptamana m-am trezit cu urlete de copil..nu exagerez..urla de parca il taie cineva iar camera lui nu e langa a mea deci nu numai eu sunt deranjata ci si alti oameni care poate au o vacanta pe an..au venit sa se relaxeze, au platit o suma destul de mare la un hotel care culmea NU ESTE PT COPII si pt ce ?? eu inteleg ca mama numai poate de mandrie cu copilul ei dar eu.. .eu de ce trebuie sa suport lucrurile astea ???

    • ela/ 18.06.2015Reply

      puteai incerca: niste dopuri de urechi, iar concediul viitor cazarea la o vila/casa.

    • Laura/ 19.06.2015Reply

      Ooooo femeie faci ca o baba care si-a trait viata si acum e invidios pe alti!!! E un lucru normal sa se intample ca copilul sa deranjeze sau sa fie galagios…..cumparati de la farmacie dopurile acelea speciale pt urechii! Ce tu crezi ca erai sfanta si copil fiind nu ai deranjat pe nimeni!!!! Daca iti doresti liniste singura dute femeie in locurile speciale amenajate si numite “locuri de odihna” iar acolo Vei fi cu siguranta in liniste!!!! Iar concediul nu e doar solutia pt somnul de frumusete e si ocazia de a fi impreuna cu familia intr-o atmosfera cat mai degajata! ( nu trebuie sa gatesti sa faci Curatenie si ai mult mai mult timp pt Familie fara sa sune nici un mobil sa disturbe momentele perfecte)

  • DanielaG/ 08.06.2015Reply

    Dana, va felicit din toata inima ca va luati copilul cu voi in calatorii! Si noi facem la fel, din tot sufletul imi doresc sa vada si ei toate locurile pe care le vedem noi, si chiar daca “nu mai tin minte” cand vor fi mari (parerea generala, dupa cate se pare), eu tot cred ca ei retin acolo undeva acele sentimente de loc nou cu mami si tati, plimbarile, relaxarea (pentru ca in concediu altfel se relaxeaza si mami si tati), zambetele, zilele cu program de voie. Si le ramane intiparit undeva, si eu cred ca ii ajuta sa devina niste oameni mari echilibrati si deschisi.
    Plus ca au ocazia sa vada si alti oameni, alte fizionomii decat cele din zona unde locuiesc, etc…
    Iar in al doilea rand, va felicit pentru ca ati ales Venetia. Este orasul meu de suflet, am fost o singura data acolo pana acum, insa mi-as dori sa revin in fiecare an, are cate un coltisor nou pe oriunde ai merge, iar insulitele sunt superbe! Plimbarile cu vaporetto la fel 🙂
    Si la multi ani fericiti si sanatosi impreuna!

  • Ana Por/ 08.06.2015Reply

    Buna Dana!
    Ce calatorie, ce tara , ce aventura! Ador Venetia din mai multe motive: cel turistic, si apoi acolo am fost ceruta de sotie de cel mai minunat om. Avem o gramada de amintiri minunate. faptul ca luati copilul cu voi este foarte ok. La fel facem si noi am fost in concediu cu fii-mia cand avea 9 luni. Nu stiu daca e curaj. E dorinta de a fi o familie, ceea ce este absolut normal. Calatorii dese si placute!

  • Ale/ 09.06.2015Reply

    Dana,minunant ca il purtati pe Vlad peste tot,chiar daca nu intelege nimic din ceea ce vede,dupa cum spun unele persoane.Nu este vorba de curaj,este vorba de alegerea voastra de a-l integra cat mai bine pe Vlad in viata noastra si este ceva perfect si normal de a merge cu el peste,chiar daca are cateva luni.Numai bine se invata cu drumurile si calatoriile lungi :).
    Spre ex noi am avut la nunta noastra niste prieteni din Germania,care au facut peste 1000 de km pana in tara,cu o bebelina de 3 luni si un baiatel de 2 ani.Iar pentru ei este ceva normal sa faca minim 700 km cu copii.Asa ca,sa incercam sa fim cat mai relaxati si sa lasati la o parte panica ce ne inconjoara,pentru ca este adevarat,majoritatea parintilor romani sunt mult mai panicati decat cei straini.

  • Bia/ 10.06.2015Reply

    Mi-a intrat la inima acest articol! Dar m-am si intristat sa vad DIN NOU cum pot anumite persoane sa NU inteleaga ce inseamna a calatori cu copilul. Nu stiu unde in educatia unei generatii s-a intiparit faptul ca daca ai un copil trebuie sa-ti iei adio de la orice altceva te face fericit si pana creste el adio vacante, adio viata traita! Cand ar trebui sa fie exact pe dos. Ma rog, cred ca de multe ori invocarea copilului atunci cand nu pot calatori este de fapt ascunderea incapacitatii parintelui de a se descurca in anumite situatii.
    Eu cred sincer, ca daca nu te impiedica motivele financiare (asta chiar ar fi o problema), chiar nu vad ce motiv ai avea de a nu pleca in vacanta cu copilul. Asta cu “da ce isi aminteste?” mi se pare exrem de stupidă. Primele mele amintiri dateaza din 1986, de cand aveam 2 ani si eram la mare cu ai mei, imi amintesc atatea lucruri vizuale de parca ar fi fost ieri… De memoria afectiva nu mai zic. De fapt am si scris pe tema asta…
    Felicitari parinti frumosi, vreau sa va mai vad in formula asta prin lume!

  • Elena/ 14.06.2015Reply

    Sunteti asa frumosi in trei !!! Dupa aceasta postare imi doresc si mai mult un bebe sa-l iau cu mine peste tot 🙂 …

  • Tanya/ 18.06.2015Reply

    Ma bucur mult pu parintii care sunt curajoși, eu din pacate fac parte din aea mai fricosi, mai ales in ceea ce tine de mâncare pu copilaș. As avea o intrebare, cum făceai mancarea lui Vladut, noi suntem mai mici cu o luna insa mancam doar daca este dat prin blender si aici inca alegem, mancarea din borcanase nu mamanca, dor ce e de casa. Nu ne putem duce practic nicăieri, depindem de bucatarie.

  • MIR/ 19.06.2015Reply

    Este INCREDIBIL cat de mult asimileaza copiii din aceste experiente. Nu mai zic de cat de fericiti suntem noi sa vedem bucuria imensa pe chipul celor mici. Nu este usor sa calatoresti cu un copil, nu este usor pentru parinti!! Am zburat de trei ori cu fetita mea, la 5 luni, 18 luni si acum trei luni la 2 ani. Zbor de peste 14h. Primul zbor a fost cel mai usor, ultimul a fost horror. Acum o luna ne-am intors din alta vacanta.. am condus 15h pana in Disney. A fost incredibil de usor. Niciodata nu stii la ce sa te astepti de la cei mici. Trebuie sa fii pregatit pentru raceli, indigestie, program de somn dat peste cap etc.. Cu toate astea nu as vrea sa plec vreodata fara fetita mea. Cate vacante vei avea cu copilul tau? Daca esti norocos poate una pe an…pana cand nu mai esti “cool enough” sa mergi in vacante cu ei 🙂 Bravo Dana! Cine nu intelege nu are copii..

  • Oana/ 19.06.2015Reply

    Eu am 3 din care 2 gemeni de 10 luni. Anul asta mergem in Romania pentru ca sunt inca destul de mici si trebuie ‘carati”, si e obositor…dar de anul viitor de abia astept alte destinatii si city break-uri cu totii! Daca vreti sa faceti un “test” incercati sa iesiti undeva aproape cu ei..noi de exemplu mergem in fiecare weekend la padure, la o mini excursie. Asa va dati seama cat de greu este , sau poate usor si cat e de frumos. Important este sa nu aveti cine stie ce asteptari, sa acceptati situatiile care se ivesc si sa nu faceti crize :)))))
    Dana, felicitari!

    • Dana/ 19.06.2015Reply

      Bine zis. Depinde si de ce asteptari ai. Dar asa cum viata se schimba complet dupa ce pe lume apare primul copil, asa si vacantele. Sunt diferite fata de cele de dinainte de avea un copil, dar nu inseamna ca nu pot fi mai frumoase. Sunt mai calculate din punct de vedere al organizarii, dar mai imprevizibile la fata locului. Poate fi dificila vizitarea unui muzeu, ce sa mai vorbim de cluburi…optiunile turistice se schimba in functie de el. Dar acceptand de la bun inceput ca o schimbare va exista si ca nu vor merge toate asa cum iti propui, ramanand deschis la modificari de program in ultimul moment, vacantele cu copilul/copiii pot fi superbe, pentru toata lumea.

  • iustina/ 20.06.2015Reply

    In ultima mini-vacanta am fost doar cu sotul, in tara, la munte. Vroiam neaparat sa fiu “libera” cateva zile. Dar la hotel, in varful muntelui nu ma gandeam decat ca copilului i-ar fi placut sa vada caii, sa alerge oile si sa se joace in imensul loc de joaca. Deci, in cazul meu, daca plec singura imi parr rau si daca plec cu copii( acum 2 la numar) ma enervez din cauza bagajelor 🙂

  • Andra/ 21.06.2015Reply

    https://www.barefootblonde.com/ uite un blog foarte dragut. O familie cu un copil de 1 an care a zburat pana acum de peste 40 de ori cu avionul.

  • irina/ 22.06.2015Reply

    Cele mai frumoase vacante , sunt cele in care capeti informatii noi , experiente noi si cunosti oameni noi , mai ales cand se leaga si prietenii noi . Fiecare loc are frumusetea sa.

  • Alexandru/ 23.06.2015Reply

    da asa e…dar pe toate parca ai vrea sa le vizitezi….

  • Adam/ 23.06.2015Reply

    Veneția… Locul unde și la piață poți să mergi cu salteaua gonflabilă… 😀

  • Ana/ 29.06.2015Reply

    Foarte draguta palaria! Unde as putea sa o gasesc si eu? 🙂

    • Dana/ 29.06.2015Reply

      E de la H&M. Am luat-o chiar de acolo.

  • Nico/ 31.07.2015Reply

    Buna, cum se numeste caruciorul? Este comod pentru transportat in avion, este comod pentru bebe, poate dormii in el ?

  • cristina/ 07.06.2016Reply

    Esti norocoasa cu “perfectu”!copilul meu nu sta in carut mai mult de 20 de minute, are problème cu somnul, nu poate adormi oricand, oriunde, e pretentios si la mancare, prin urmare, vrand , nevrand, noi, chiar trebuie sa mai asteptam pentru vacante atat in tara , cat si in strainatate.

  • Angela/ 07.06.2016Reply

    Dana, multumesc de articol. E frumos, incurajator , dar este si util. Am inteles ca un search ma blogul tau va aduce multe raspunsuri pentru calatorii in 3.

    Te admir ca preferi calatoriile in 3. Da, chiar nu e Curaj e incredere in relatia frumoasa dintre parinti si copil. Noi, tot am fost priviti ca nebuni in vacanta la Sf Gheorghe in Delta cu bebe de 6 luni , dar tot ce conteaza sunt emotiile si amintirile care ramin. Eu nu m-as putea relaxa fara fetita mea, pe linga griji m-ar mai mustra si constiinta.

    https://copilariamamicilor.wordpress.com

  • Ango/ 08.06.2016Reply

    Buna Dana

    Va felicit! Sunteti o familie minunata si un exemplu pentru mine.
    Celor care mergeti in Europa va recomand sa va procurati cardul european de sanatate, din pacate acel card romanesc nu este valabil peste hotare. De o obicei in majoritatea tarilor europene la urgenta este gratuit, e bine sa fii precaut, poti avea nevoie si de follow up daca intervine ceva grav, de ex fracturi. Sau se mai cere o dovada ca platiti asigurari medicale in tara de unde proveniti. Am vizitat Anglia si accidente se pot intampla, gen cazut de pe bicicleta si fracturat picior. Bine ca daca iasa din uniune, e deja alta poveste in legatura cu Anglia,

    Vizitati si Romania va rog

    Have fun and many many trips

  • Mannuk/ 16.05.2017Reply

    Buna Dana! Ce model de carucior este acesta? Este foarte frumos, eu sunt in cautarea caruciorului perfect pentru viitorul bebe care va sosi in septembrie 🙂 Multumesc!

  • Ralu/ 21.03.2018Reply

    Ce familie frumoasa! E minunat sa ai posibilitatea sa poti sa calatoresti cu cei dragi si sa imparti mai mult timp alaturi de ei!
    Fotografiile sunt fantastice!

Post A Reply to Dana Cancel Reply