Custom Menu

Latest From Our Blog

De-ale capitalei

Divas’ Rally

Va vine sa credeti sau nu, dar eu AM CASTIGAT raliul!!!! Abia ne-am intors si inca nu-mi vine sa cred ca am iesit pe locul 1. La raliu au participat doar doamne si domnisoare, cu masini Citroen DS3, iar traseul a fost de la Bucuresti la Azuga, constand in 3 probe mari si o superspeciala. Pentru cele trei probe, primeai din partea organizatorilor distanta de parcurs in km si o medie orara si tu trebuia sa-ti calculezi la ce ora ajungi in functie de ora de start, orice minut in plus sau in minus de la ora exacta fiind penalizat. Prima proba: Bucuresti – Snagov Club, lungimea etapei: 32,5km, media orara: 38 km/h. A doua proba: Snagov – Castel Cantacuzin0 Busteni, lungime: 115km/h, medie orara: 48km/h. A treia proba: Castel – Azuga, lungime 8,3 km, viteza 30 km/h.

Intre proba a doua si a treia, chiar la iesirea din Castel, a fost aceasta Superspeciala care ne-a departajat si care m-a facut pe mine si pe copilotul meu castigatoarele editiei: trebuia sa parcurgi o distanta foarte mica de aproximativ 200 m in fix 60 sec, iar noi am reusit, iar cronometrul arbitrului a arata 1:00 min!!! Sigur ca era si de tehnica proba, dar si de noroc, caci o secunda in plus sau in minus era greu de estimat.

Faza a fost ca nimeni nu se astepta ca eu se castig. Cand mi-am sunat prietenele sa le spun ca eu am castigat toate au avut acelasi raspuns: “NU SE POATE! Tuuuu?”. Va spuneam ca nu am depasit niciodata ca sofer Ploiestiul. Iar copilotul meu, Georgiana Mitroi de la The One (si chiar ca am fost “echipa The One”) , n-avea carnet, face scoala acum, si avea si rau de masina saraca, asa ca nu se putea uita prea des in roadbook. In plus, deschisesem geamurile ca sa-si revina si ploua in masina…

Doar ca am luat raliul asta foarte in serios. Ce mai, ne-am comportat  ca doua tocilare. Aveam scrise toate datele “problemei” in carnetel cu variantel de traseu, absolut tot. Si adevarul e ca in dimineata raliului aveam emotii ca atunci cand ma trezeam pentru vreo olimpiada scolara, adica acelasi gen de emotii: cand stii ca nu e o tragedie daca nu iei o nota mare sa te clasezi pe un loc bun, dar nici nu vrei sa te faci de ras.
Cand am plecat de la Snagov m-am gandit ca s-ar putea sa prindem podiumul, dar abia dupa superspeciala cand stiam ca am facut fix 60 sec m-am gandit ca avem sanse chiar sa castigam locul 1.

Masinuta mea este grozava si a facut o treaba excelenta si arata super dragut colata de raliu. Numarul meu a fost 23, eu l-am ales ca sa-mi poarte noroc, iar noroc chiar am avut! A fost o super experienta pe care o sa o tin minte toata viata. In plus, dupa acest raliu am ramas cu o parere mai buna despre mine ca soferita, caci n-aveam deloc incredere in mine la acest capitol.

Cand mai primesc poze de la raliu, mai postez.

Am uitat sa va spun ce am castigat: si eu si Georgiana am castigat cate un weekend la Roma de 2 persoane. Cat de tare, nu? Abia astept. (si fac si poze pentru blog de streetstyle)

OMG

OMG sau oh mon Dieu pe limba lor. Maine particip la acest raliu la care au voie sa concureze seulement les dames – Divas’ Rally. Am emotii, trebuie sa ajung pana la Azuga, iar organizatorii cred ca nu stiu ca eu nu am trecut niciodata de Ploiesti ca sofer! Altfel, maaaare soferita…

I-am “paparatizat” pe Paparazzi

“A paparatiza” sau mai des folosit “a fi paparatizat” – eu am inventat aceste verbe ce definesc actiunea unui paparazzo de a fotografia persoane publice. Eu cand apar intr-o revista, ma amuz zicand ca am fost “paparatizata” sau “m-au paparatizat”. Ei bine, acum pot sa zic “i-am paparatizat pe paparazzi”. Sau cel putin asa pare in aceasta poza.

Eram in Centrul Vechi, cu aparatul de gat, si am vazut aceste doua grupuri intalnindu-se si salutandu-se politicos la colt de strada (doi insotitori si doi fotografi formau ambele grupuri).

Nu sunt 100% sigura ca erau paparazzi, dar imi place sa cred ca i-am prins. Se vad in poza camerele cu obiectiv mare gata pregatite. Acum, cine stie?

Sigur, si mai tare ar fi fost ca in tot acest timp un alt paparazzo sa ma fi paparatizat in timp ce paparatizam paparazzi. Eh, cum ar fi fost?

Mnac

Expozitii la Mnac, neaparat:

Horia Bernea – Real Time

Anturaju’ si alte intamplari – Calin Dan

Asculta la fiecare monitor povestea unui alt detinut. Impresionant. Am fost doua zile la rand si voi reveni.

Golden Flat & Co. – Ion Barladeanu, Stefan Constantinescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu & o instalatie de Alexandru Poteca

Centrul Vechi in detaliu

Acum doua zile m-am plimbat prin Centrul Vechi cu aparatul foto de gat, in speranta ca ii voi intalni pe cei potriviti pentru rubrica mea de streetstyle. Dar am intalnit-o intamplator pe prietena mea Alina si am schimbat planul zilei. Ne-am plimbat pana s-a intunecat si am intrat in toate magazinele noastre preferate de antichitati si decoratiuni interioare. Uite ce am gasit: