Custom Menu

Latest From Our Blog

Asa sunt eu

Am nevoie de ajutor!

Urmeaza petrecerea “The One”, pe 12 mai. Si e cu tematica: Movie Star Party. Asa ca am nevoie de ajutorul vostru, caci nu prea stiu cu ce sa ma imbrac. Adica nu stiu cu cine seman, caci probabil de aici ar trebui sa incep. Cand eram satena mi se spunea ca seman cu Julia Roberts, cu Natalie Portman sau Jennifer Love Hewitt. Dar blonda? si oricum n-as vrea sa merg pe Marilyn sau Audrey ca vor mai fi cel putin 3 pe langa mine. Vreau altceva. Si va propun doua variante (desigur ca sunt deschisa si la altele din partea vostra):

Varianta 1: Twiggy





Avantaje:

– machiajul si parul ma ajuta foarte tare, sunt usor de realizat si tuseaza foarte puternic personajul

– Twiggy era o actrita din anii ’60, dar si un super fashion icon, ceea ce o face alegerea potrivita aniversarii unei reviste de fashion

– foarte putin probabil sa mai fie vreo Twiggy la petrecere, deci voi fi Twiggy – “The One”

– mi se pare ca personalitatea ei se aseamana cu a mea

– am un album luat de la Carturesti, ‘Fashion Box – The Immortal Icons of Style”, iar ea e pe coperta!

Dezavantaje:

– Twiggy nu e foarte cunoscuta (cel putin la noi, ca pe afara sunt inca multe bloguri si siteuri care o venereaza) si toata lumea ma va intreba “tu cine esti?”

– genele false vor face ca machiajul sa fie unul strident pentru vremurile noastre si s-ar putea ca peste cativa ani sa apara o poza cu mine de la petrecerea “The One”, scoasa din context, la care multi sa comenteze “de ce naiba avea Dana machiajul asta?” – adica nu vreau sa fiu prea “in personaj”, vreau sa am mai mult look-ul de movie star, altfel foarte usor cazi in ridicol

– parul si machiajul sunt reprezentative, dar imbracamintea nu va fi deloc spectaculoasa – adica o rochita anii ’60 si cam atat…

Varianta 2:  Sharon Stone

Avantaje:

– toate cele trei outfit-uri de mai sus sunt usor de realizat si nu voi parea ridicola nici peste ani, cand cineva imi va gasi o poza de la acest eveniment si nu va mai sti ca era cu tematica “Movie Star Party”

– prima poza este de la Oscaruri in ’98 cand a socat aparand intr-o camasa barbateasca Gap, iar look-ul mi se pare foarte in tendinte acum, aducandu-mi aminte de colectia de vara11 Jil Sander

– iar costumul alb era oricum pe lista mea de outfit-uri

– parul pe spate e marca Sharon Stone si l-am probat (in pozele cu rochia Adam) si nu-mi sta nasol

– Sharon Stone m-ar obliga la o anumita atitudine, puternica, senzuala, fresh, sexy…adica m-ar forta intr-o directie buna…

Dezavantaje:

– e o varianta destul de comuna, pe care multe femei – mai ales cele mai in varsta decat mine – ar putea-o alege

– daca aleg sa ma imbrac intr-o rochita alba scurta, eventual pe gat, TOATA lumea o sa ma intrebe: “Si? N-ai chiloti pe tine?”, chestie care ar putea fi deranjanta rau….

Deci avantaje si dezavantaje. Nu sunt deloc hotarata, asa ca astept parerile voastre, propunerile voastre. Si daca veniti cu alte actrite/personaje feminine din filme va rog poate dati si un link cu o poza cum m-ati vedea aranjata si imbracata, ca inspiratie, sa inteleg exact la ce va referiti. Mai sunt putine zile, mai ales in situatia in care va trebui sa-mi fac singura vreo rochie.

Deci, ajutooooor!

1 Mai

De 1 mai am mers sa-mi vizitez finuta la Snagov. Da, sunt nasa si sunt foarte mandra de asta. Finuta mea va implini cat de curand 1 an. E draguta foc! I-am facut 100 de poze cred, nu ma mai opream, iar pentru blog nu stiam pe care sa le aleg si la care sa renunt, ca in toate e minunata. V-o prezint pe Alexandra Maria:

 

 

 

 

Ca tot romanul am facut si noi un gratar, care mi s-a parut super gustos (cel mai probabil pentru ca a fost primul din acest sezon).

 

 

 

 

 

 

 

Bluza: Massimo Dutti, Sort: Abercrombie and Fitch, Sandale: Mango, Sal: Zara, Colier: primit cadou de la Adela, care l-a cumparat din Turcia de la niste artizani.

La multi ani Pro TV International

Astazi Pro Tv International implineste 11 ani. Eu prezint doar de 3 ani emisiunea “De Suflet”, dar ma simt foarte legata de intreaga echipa a postului. Suntem o gasca care in seara asta ne vom intalni pentru a petrece, fireste, ca in fiecare an. Uite aici puteti vedea imnul ProTv International, la filmarea caruia am participat si eu.

Cu aceasta ocazie vreau sa le transmit cititorilor blogului meu care locuiesc in strainatate ca-i respect foarte tare, ca ii admir pentru munca si curajul lor si ca ma voi stradui intotdeauna ca emisiunile mele sa le faca serile de sambata mai frumoase. La multi ani romani unul si unul!

My Love

Va prezint una dintre rochiile mele preferate. E o rochie ADAM, pe care am cumparat-o anul trecut de pe netaporter. Am purtat-o la nunta fratelui meu. Iar acum cand am gasit pozele in calculator m-am reindragostit de ea. Pana de curand era la reduceri pe theoutnet, poate o mai gasiti. Are un material divin, o matase moale, care iti mangaie pielea, si poate fi purtata si cu bretele si fara. Si pentru ca va interesa subiectul rochii de seara/nunti/baluri, sa stiti ca are lungimea ideala, cat sa nu fii stresata toata seara ca te calca cineva sau ca la urmatorul dans vei calca chiar tu pe ea si vei ajunge in nas. Si imi place si imprimeul animal print, care nu iti sare in ochi si nu e deloc vulgar. Da, imi place tare rochia asta. Sunt fericita ca o am si nu stiu cine a inventat regula asta in fashion ca nu ai voie sa porti decat o data o rochie si gata – tampita regula…eu o sa mai port rochia asta cuz It’s My LOVE.

Paste la Susani

Am petrecut Pastele la Susani, locul in care Adela a copilarit. Imi doream de mult sa ajung, dupa toate povestile ei de-a dreptul emotionante. Am plecat din Bucuresti trei masini in linie (in prima masina Adela cu Radu si Paco – cainele lor, in a doua masina Ioana Scarlatescu si iubitul ei si in ultima masina, eu si Radu al meu, singurii care nu stiam drumul). 

Am luat lumina de la micuta biserica din deal si pentru ca eram putini oameni, fireste, a fost pentru prima oara cand am aprins lumanarea de la lumanarea preotului. A doua zi ne-am trezit la 7 dimineata! ca sa mergem din nou la biserica. Am ajuns printre ultimii acolo pe la ora 8 jumate, cu cosurile umplute cu bucate de Paste, ne-am aseazat la masuta de lemn din curtea bisericii “rezervata” familiei Popescu de ani buni si nu am mancat nimic decat dupa ce am fost spovedita si impartasita de preot si am mancat Paste. Pe seara Adela ne-a dus sus pe deal, unde mergea cand era micuta cu caprele sau vacutele, unde peisajul e superb. Au urmat un gratar si 3 partide de Activity, la care noi fetele am iesit castigatoare.

Cel mai tare de Paste ma emotioneaza oamenii, oamenii pe care nu-i cunosc si care fericiti ma opresc pe strada sa-mi spuna “Hristos a Inviat!”, oamenii de la care aprind lumanarea cand mi se stinge si cu care ma intorc in coloana spre casa. Mi se pare ca acel moment e magic. Acel gest simbolic de aprindere a lumanarii sau de a raspunde in cor “Adevarat a Inviat!” preotului ne leaga pe toti.

In poze le vedeti pe Adela si cele doua nepotele, pe Paco – cainele ciobanesc german al Adelei si al lui Radu, pe Tataie al Adelei – plin de sfaturi pentru toata lumea de la masa, pe mine si Ioana cu palariile primite de la tataie, veti vedea putin “Street Style de la Susani” – caci in prima zi de Paste e obligatoriu sa mergi la biserica cu haine noi pe care sa le remarce tot satul, plus o viitoare bloggerita cu aparatul mare de gat cu care am ciocnit un ou. Poate ca ati respectat si voi traditia ca si mine si ati purtat ceva nou pe voi (eu am purtat in noaptea Invierii o camasuta alba primita cadou, iar in prima zi de Paste am purtat un tricou alb cumparat special pentru aceasta ocazie), ca sa aveti noroc tot anul!

Hristos a Inviat!

In pregatire

Stiti cum a fost cu Pastele asta? Pentru mine a venit complet pe neasteptate. Desi am filmat de curand editia de Paste pentru emisiunea mea de pe PRO TV International, cumva aveam senzatia ca mai e mult pana la adevaratul Paste. Poate din cauza vremii (care a fost atatea luni urata), simteam ca suntem inca la inceput de an. Adica Pastele m-a prins gandidu-ma “ce fac eu anul asta?”; inca imi faceam lista de obligouri, cand a venit Pastele.

Ieri am tinut sa respect traditia si am vopsit oua. Am pus 12 ore la fiert (caci mai cumparasem si gata vopsite, recunosc), iar unul s-a spart inca de la fierbere. Am citit pe plicul cu vopsea cum se face, ca trebuie sa pun apa fierbinte cu putin otet in fiecare pahar, iar la etapa asta am reusit sa sparg si un pahar. Mi s-a spart in maini, asa ca de spaima l-am scapat peste inca doua oua, deci din 12 am ramas cu 9 intregi.

De dimineata m-am apucat sa le pictez, ca sa fie… altfel. Aveam obiceiul asta cand eram mica, asa ca l-am “inviat” anul acesta. Si asta e rezultatul:


Primul ou pictat si preferatul meu.


Yorick va ureaza Paste Fericit!

Oul Fashionista.

Oul Picasso.

Visinul meu din curte.

Pentru conducatorii auto sau cei cu alergie la oua.

Oul Mos Craciun, la cererea lui frate-miu.

Ou cu tematica Pascala…

Paste Fericit va urez!