Imi propun sa scriu acest articol de cand a inceput Lia diversificarea, dar iata ca o fac dupa ce a implinit 1 an si, practic, am trecut intr-o alta etapa a alimentatiei sale. Etapa de care, va spun cat se poate de sincer, mi-e groaza! Pentru ca exact in momentul asta de trecere de la piureul de bebe la “mancare cam ca a parintilor” am pierdut complet controlul situatiei la Vlad.
Am revenit cu imagini de la petrecerea de Rupere a Turtei Liei. A trecut mai bine de o luna de zile de atunci, stiu, nu sunt tocmai prompta, dar adevarul e ca nici nu imi propun sa fiu. Prefer sa fiu cat mai prezenta in viata de familie, unde de la o zi la alta apar bucurii si provocari noi, deopotriva, iar blogul si activitatea mea din online sa se continue firesc, intr-un ritm diferit. De trait, traiesc totusi in offline. Ala e prezentul de care vreau sa ma bucur intens. Si asa simt deseori ca nu imi ajunge. Ca nu ma pot satura. Pentru ca e extrem de frumos si bogat ce traim in noua formula a vietii. Multumim, Lia, ca ne-ai ales.