Custom Menu

Latest From Our Blog

Asa sunt eu

Videoclip Vunk

Am filmat pentru videoclipul trupei Vunk, pentru piesa “Lacrimi de coniac”.  A fost o atmosfera foarte calda la filmari, extrem de relaxata, mai ales facand comparatia cu o zi de filmare de-a mea la serial in care toata echipa e “in priza”, sa scoatem un timp cat mai bun. Aici, am avut timp si asta a fost bine. 

Imi place foarte tare Vunk si mi-a placut si povestea pe care mi-au propus-o pentru clip. O fata, inca indragostita, care nu poate trece peste despartirea de iubitul ei. Pentru ea, el este inca acolo, langa ea in pat, langa ea la televizor sau in fata ei la masa la micul dejun. Intrebarea este: Cum treci peste o despartire? Pe 14 februarie veti primi un raspuns, prin videoclipul “Lacrimi de coniac”.   

I-am “paparatizat” pe Paparazzi

“A paparatiza” sau mai des folosit “a fi paparatizat” – eu am inventat aceste verbe ce definesc actiunea unui paparazzo de a fotografia persoane publice. Eu cand apar intr-o revista, ma amuz zicand ca am fost “paparatizata” sau “m-au paparatizat”. Ei bine, acum pot sa zic “i-am paparatizat pe paparazzi”. Sau cel putin asa pare in aceasta poza.

Eram in Centrul Vechi, cu aparatul de gat, si am vazut aceste doua grupuri intalnindu-se si salutandu-se politicos la colt de strada (doi insotitori si doi fotografi formau ambele grupuri).

Nu sunt 100% sigura ca erau paparazzi, dar imi place sa cred ca i-am prins. Se vad in poza camerele cu obiectiv mare gata pregatite. Acum, cine stie?

Sigur, si mai tare ar fi fost ca in tot acest timp un alt paparazzo sa ma fi paparatizat in timp ce paparatizam paparazzi. Eh, cum ar fi fost?

Romanii au talent

Astazi m-am uitat la mai multe filmulete din preselectia pentru “Romanii au talent“. Nu, n-a inceput show-ul, pe 18 feb incepe, dar eu abia astept. Mai ales ca am vorbit si cu Mihai si cu Pavel si cu Smiley si cu Andi si toti mi-au zis ca o sa fie super tare. Si ii cred pe cuvant. Mie mi-a placut Beatbox 🙂 Abia astept sa inceapa!

Chocolate Souffle

Am facut Chocolate Souffle. Daca m-ati fi vazut: in bucatarie, cu youtube-ul deschis, ascultand sfaturile bucatarului si imitandu-i miscarile, ce-i drept cu mai putin talent. Nu arata exact ca la el, dar sigur al meu e mai bun!

Yorick in zapada

Mi se pare ciudat ca pana acum n-am vorbit niciodata pe blog despre Yorick si cat de mult il iubesc. Asta poate pentru ca e mai mult un blog de fashion – Pai si ce, nu am eu “a fashionable dog”? Glumesc, dar il iubesc tare. Este o minune de caine.

Secrete mici, efecte mari

Prietena mea Andreea, colega de facultate, are aceeasi pasiune ca si mine (ca doar de-aia suntem prietene): chinuim invitatii de zilele noastre sau cu ocazia altor sarbatori sa se costumeze sau sa respecte alte cerinte ce se impun cand vrei sa faci o petrecere cu tematica. Uite asa am ajuns ca doar eu, ea si iubitii nostri sa fim semi-penibili de fiecare data, cu haine care mai de care mai ridicole (ca ideea la petrecerile tematice nu e sa fii hot, ci ridicol), pe langa colegii nostri in blugi.

Si ziua ei a fost o “Petrecere in Comunism” wannabe, la care, in lipsa de alte activitati capitaliste s-a jucat o tombola cu premii surpriza. Si surpriza mea a fost sa-mi cada in maini “Secrete mici, efecte mari”.

Este o carticica (vol II chiar) din colectia “Caleidoscop”, editura “CERES”, care poarta pe prima pagina o dedicatie: “De ziua femeii <8 martie> sotiei mele cu multa dragoste. 08.03.1972 Bucuresti”. Frumos. Romantic am spune noi, fetele. Romantic pe naiba…

Caci ma minunez si acum citind din “ABC-ul curateniei”!!! Este un manual, repet vol II, despre cum sa faci curatenie in casa. Despre “spalatul rufelor? Nimic mai simplu…”, “cateva sfaturi despre intretinerea palariilor, a blanurilor, a obiectelor din piele etc.”, “Mesterul Drege-tot” sau “88 de siretlicuri…care pot fi marturisite” – si cu asta va rog sa sesizati tenta vag umoristica in care e tratat subiectul, de altfel extrem de serios.

O carte care pare a fi scrisa pentru extraterestrii, jur. Daca ei veneau pe aici in ’72 si ar fi vrut sa poarte haine ca noi oamenii, ar fi trebuit sa citeasca acest manual ca sa stie cum sa le spele sau de ce nu, chiar calce duh! Si o sa citez din subcapitolul “Intretinerea umbrelelor, a fîs-fîşul-ului si a mantalelor de cauciuc”:

“Fîs-fîşul (ca si mantalele din material plastic) se curata cu un burete umed. Daca e stropit cu noroi sau foarte murdar (ati alunecat si ati cazut pe strada!) spalati-l sub dus, cu apa calduta. Puneti-l sa se usuce apoi pe un umaras de material plastic.”

Eh, cam asta ar fi despre fas-fas. Paranteza cu “ati alunecat …” este conform cu originalul, nu-mi permiteam sa fac eu completari, de unde putem interpreta noi ca “autorul a vrut sa zica ” ca e complice, adica stim noi cum e cand te mai impiedici si cazi pe strada. Noroc ca avem de la cine invata cum sa ne spalam dupa.

Sau sfaturi privind amenajarea dressingului, capitolul “Intre noi, femeile” – ah, iubesc cartea asta:

“Compartimentul cel mai spatios al dulapului este destinat – cine nu stie? – sa gazduiasca vesmintele ce nu pot fi pliate (paltoane, pardesie, costume, rochii). Oricat de mare ar fi dulapul, acest spatiu este limitat. Nu trebuie sa-l aglomeram cu vesminte; hainele, rochiile se sifoneaza daca sunt inghesuite unele intr-altele si, in ultima analiza, se uzeaza mai inainte de vreme.

– O prima masura utila: evacuati din dulap imbracamintea care nu e proprie anotimpului respectiv (o veti pastra in lazi sau geamantane)……………………

– Pantofii vor fi plasati pe cat posibil intr-un dulapior scund, special afectat acestui scop. Evitati sa-i tineti in atmosfera inchisa a dulapului. Chiar daca, dupa purtare, i-ati lasat sa se aeriseasca un ceas-doua pe balcon, mirosul de transpiratie nu dispare totdeauna in acest interval de timp si, in consecinta, hainele vor imprumuta izul neplacut; de asemenea, tesaturile pot fi lesne patrunse de mirosul specific al benzinei si al cremei de ghete

– Nu  amestecati niciodata ciorapii buni cu cei desirati, rupti sau “agatati”. Alegerea unei perechi intregi va va lua mult timp si va implica enervari inutile”

Recunosc, ca multe sunt chiar sfaturi utile, care nu sugereaza decat lipsurile majore ale vremii:

“Urmele de degete de pe coperte se inlatura cu miez de paine (veche) sau o guma moale.” “Pe timp de vara, o lingura de petrol adaugata in apa de spalat geamurile indeparteaza mustele”. “Clantele metalice oxidate se curata – daca nu aveti solutia chimica Sidol – frecandu-le cu o jumatate de cartof crud”.

Si desigur teama de televizor: ” Nu asezati ghivecele cu flori in apropierea televizorului sau a aparatului de radio. Zgomotul are o influenta negativa asupra dezvoltarii plantelor. Unde sonore de o mai mare intensitate pot provoca chiar pieirea lor”.

Un volum cu 239 de pagini (mici, e drept), de unde femeia din ’72 putea invata absolut tot despre gospodarie, un termen de mult apus, dar cel mai potrivit avand in vedere contextul.

Eu am tot rasfoit-o si am ras, apoi m-am minunat ca cineva poate scrie o carte in care ma invata de cate ori se schimba asternutul pe luna si ma atentioneaza si ca becul frige cand vreau sa-l scot din veioza si sa-l curat, apoi m-am induiosat gandindu-ma la viata de atunci. La lucruri simple. La parintii nostri.

Apoi m-am gandit din nou la dedicatie. Si implicit la cadou. Sa-mi spuna mie cum ar reactiona femeia de acum daca ar primi cadou de ziua femeii “Secrete mici, efecte mari”. Romantic, uh?!

P.S: O sa mai citez cateva siretlicuri, dar care pot fi marturisite, la vremea lor. Pana atunci, mersi Andreea.